Cauzele recesiunii din România

Cu două trimestre consecutive de reducere a economiei, România este oficial în „recesiune tehnică“ * cifrele prezentate de Eurostat mai arată că ţara noastră are cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%

Cifrele prezentate în această săptămână de Institutul European de Statistică (Eurostat) au stârnit valuri atât în mediul economic, cât şi în cel politic. Datele prezentate în această săptămână anunţă o scădere a PIB cu 0,2% în primul trimestru din acest an faţă de ultimul din 2013. Mai mult, economia României a scăzut şi în trimestrul II 2014 comparativ cu trimestrul I 2014, înregistrând astfel două trimestre consecutive de scădere, conform datelor revizuite, ceea ce înseamnă „recesiune tehnică“.

Cifrele făcute publice de Eurostat, dar neanunţate anterior de Institutul Naţional de Statistică au fost comentate atât de economişti, cât şi de liderii statului. România a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere economică, dar este în grafic pentru un avans al economiei de 2,8% în 2014, ţinta pe care este fundamentat bugetul de stat, a declarat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. „Ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul“, a afirmat Liviu Voinea. Ministrul delegat pentru buget a menţionat că structura creşterii economice s-a modificat, pentru că agricultura are acum o contribuţie negativă, în timp ce anul trecut a avut o contribuţie pozitivă la creşterea PIB.

„Potenţialul nostru de creştere este probabil între 2 şi 3% pe an“
Tot despre agricultură a vorbit şi Daniel Dăianu, consilier în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). „Dacă anul agricol trecut nu ar fi fost atât de remarcabil, T1 în 2014 nu ar fi fost probabil în diminuare faţă de T4 din anul precedent. Rămân la ideea ca nu avem potenţial de creştere reală durabilă care să meargă spre 4% în momentul de faţă. Poate numai dacă am absorbi fonduri europene în procent de cel puţin 3/4 din cele alocate României, dacă am cheltui banul public cu mult mai multă eficienţă, dacă sectorul privat ar da semne de ieşire din letargie, etc. Potenţialul nostru de creştere este probabil între 2 şi 3% pe an, chiar dacă frecvent este invocat deficitul de cerere care ar sugera factori de producţie neutilizaţi masiv în economie“, a comentat Daniel Dăianu pe zf.ro.

Speranţe pentru a doua jumătate a anului
Ministrul delegat pentru buget MFP a apreciat că este foarte posibilă o accelerare a ritmului de creştere economică în a doua jumătate a anului 2014, datorită spaţiului fiscal pe care autorităţile îl au la dispoziţie.

„Deficitul bugetar la şase luni a fost 0,5% din PIB, iar datele preliminare la şapte luni sugerează un deficit bugetar de 0,27-0,3% din PIB. Până la 2,2% din PIB, ţinta de deficit bugetar pentru anul 2014, este un spaţiu fiscal considerabil, care va permite creşterea investiţiilor publice. De asemenea, în zona sectorului privat, la 1 iulie au intrat în vigoare neimpozitarea profitului reinvestit, care ar trebui să stimuleze investiţiile private, şi o nouă creştere a salariului minim, care ar trebui să stimuleze consumul privat“, a precizat Liviu Voinea.

Eurostat a publicat joi date privind evoluţia PIB în ţările UE, iar datele pentru România arată o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul I 2014 comparativ cu trimestrul IV 2013, în condiţiile în care la seria de date precedente era estimată o creştere de 0,2%. Economia României a scăzut şi în trimestrul II 2014 comparativ cu trimestrul I 2014, înregistrând astfel două trimestre consecutive de scădere, conform datelor revizuite, ceea ce înseamnă recesiune tehnică.