Ce spune un geolog despre refacerea cascadei Bigăr

Fostul ministru de Interne, Marcel Vela, acum senator PNL de Caraș-Severin, cere o intervenție de urgență a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor după prăbușirea Cascadei Bigăr.

„Caraş-Severinul plânge… Cascada Bigăr din Munţii Banatului, declarată în anul 2013 de site-ul american The World Geography drept cea mai frumoasă cascadă din lume, a căzut în această seară în râul Miniş.

Stânca de travertin, plină de muşchi şi plante unice, peste care se prelungea plângând cu nestemate de cristal Izbucul Bigăr, s-a prăbuşit astăzi sub povara propriei frumuseţi.

Pentru că natura ne arată zilnic exemplul de a trăi frumos şi ne zâmbeşte mereu prin fiecare floare, fac un apel către toţi factorii responsabili din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, o chemare către toţi iubitorii de natură, dar şi un apel către toţi compatrioţii: Haideţi să găsim, împreună, o soluţie pentru un proiect naţional de restaurare şi reconstrucţie pentru acest monument natural, un simbol naţional care a făcut o aşa mare cinste României şi care este atât de iubit de turiştii români, dar şi străini”, a scris Marcel Vela pe Facebook.

Într-un interviu pentru postul de radio DW, geologul german Dr. Ulrich Hambach afirmă că ar fi „ridicolă” o reconstrucție artificială a cascadei.

„Ce rost ar avea așa ceva? Pentru niște poze pe Instagram? Poate sună brutal, dar după 200 de ani, structura se va regenera. Nu consider că prăbușirea cascadei Bigăr e o catastrofă. Sigur că e păcat, iar popularitatea cascadei în rândurile turiștilor își avea rostul, creând o legătură între oameni și natură.

Astfel de legături sunt bune, dar această structură nu era unică nici în România, nici în Europa, și cu atât mai puțin la nivel global. Cascada a fost lăudată aproape isteric în urmă cu câțiva ani, sigur că dă bine în poze, dar e destul de mică în comparație cu alte structuri de acest fel din România.

Din punct de vedere al protecției mediului, o reconstrucție artificială a cascadei Bigăr ar fi irelevantă, chiar ridicolă. Dar dacă ar atrage turiști, actorii din domeniul turismului sunt cei care trebuie să decidă dacă merită investiția.”

De ce s-a prăbușit cascada?
Cascada Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa s-a prăbuşit luni, în jurul orei 18.00. Momentul a fost filmat și publicat pe pagina de Romsilva pe pagina de Facebook.

Momentul în care cunoscutul obiectiv turistic se prăbuşeste a fost suprins de o persoană ce se afla la faţa locului. Imaginile au fost publicate de Romsilva alături de un mesaj în care dezminte informaţiile apărute în spaţiul public conform cărora cauza prăbuşirii ar fi intervenţia omului în circuitul apei.

Reprezentanţii Regia Nationala a Padurilor – Romsilva susţin că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar cascada a cedat sub propria greutate.

Geologul german Hambach spune că e foarte improbabil ca intervenția omului să fie cauza prăbușirii cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa.

„Teoretic, dacă întreaga alimentare cu apă ar fi întreruptă, s-ar putea ajunge, în decurs de ani și chiar decenii, la un proces intern de descompunere a calcarului, prin care întreaga structură ar deveni instabilă. Este însă foarte, foarte improbabil în acest caz ca devierea apei să fie cauza colapsului cascadei.

Începând din anii 80, am fost implicat în mai multe proiecte privind travertinul, în mai multe țări europene, în cadrul cărora am fost în Italia, Spania, fosta Iugoslavie, Grecia și România, și în toate aceste țări există multe cazuri în care astfel de structuri s-au prăbușit. Un alt exemplu din România este cascada La Chișătoare, din Valea Moeciu, care s-a prăbușit”, a declarat Hambach, la DW Radio.