Domeniile care au adus creşterea economiei ieşene EXCLUSIV

Anul ce tocmai s-a încheiat a adus Iaşului o creştere economică de 4% * exporturile au fost cele care au susţinut economia ieşeană, în special cele din domeniul industriei * specialiştii susţin că dacă judeţul ar beneficia de o infrastructură adecvată creşterea ar fi una şi mai însemnată

 Cresc exporturile şi importurile Iaşului şi de aici şi economia locală în sine. În primele 11 luni ale anului 2015, capitala Moldovei era unul dintre puţinele judeţe mari ale ţării care înregistrau o balanţă comercială excedentară. Conform specialiştilor, în 2015, Iaşiul a reuşit să ajungă la nivelul producţiei din 2008 de dinainte de criză. Mai mult ca sigur la nivelul întregului an, nivelul exporturilor va depăşi recordul anului 2014. „În 2015 Iaşiul a reuşit să înregistreze creştere economică şi să ajungă la nivelul producţiei de dinainte de criză, de la nivelul anului 2008”, a spus Paul Butnariu, preşedinte al Camerei de Comerţ Iaşi.

Aşadar, anul 2015 va aduce un nou record al exporturilor ieşene, dar şi o creştere economică care se preconizează deja a fi de peste 4%. Acestă cifră ne arată câteva lucruri bune şi altele mai puţin favorabile ce privesc economia judeţului nostru. Prima veste bună, este că firmele exportatoare au realizat performanţe notabile şi anul trecut, după ce a existat o temere că exporturile nu vor putea susţine ritmurile de creştere din anii anteriori. O altă veste bună este că, într-un moment în care cererea internă este în expansiune, exporturile continuă să susţină creşterea economică a Iaşului.

Desigur, nu în ultimul rând, exporturile sunt o sursă de valută pentru companii şi pentru economie. Ramurile care au propulsat economia ieşeană spre creştere au fost IT, serviciile şi industria, fiecare dintre acestea înregistrând creşteri cuprinse între 3 şi 5%. Singurele ramuri care par că încă nu şi-au revenit după criză de la nivelul judeţului sunt construcţiile şi agricultura. „În afară de construcţii şi agricultură, mai toate ramurile de producţie ale Iaşului au înregistrat creşteri de 3-5%, în special în domeniile IT, industrie şi servicii. Construcţiile sunt şi ele de o perioadă bună de timp pe creştere însă nu au reuşit să revină la nivelul de dinainte de criză, când ştim foarte bine de explozia de care se bucurau atunci”, a mai spus Paul Butnariu.

Moldova insolvenţelor

Infrastructura ne pune beţe în roate
Balanţa comercială înregistrată la Iaşi în primele 11 luni ale anului 2015 era de 34-37 milioane de euro, ceea ce înseamnă ca în capitala Moldovei exporturile erau superioare importurilor. Cele mai multe exporturi au fost realizate de către industrie, contrar ideilor că acest sector este unul mort la Iaşi. „Balanţa comercială era excedentară în primele 11 luni ale anului, iar aportul cel mai important era adus de industrie, la momentul actual. Ca şi pondere, industria deţine cel mai mare aport din PIB-ul judeţului Iaşi”, a mai declarat preşedintele Camerei de Comerţ de la Iaşi.

Pentru viitor specialiştii se declară optimişti, spun că tot timpul este loc de mai bine şi îşi pun multe speranţe în noile măsuri fiscale care speră că vor avea efecte pozitive asupra economiei ieşene. „Este loc şi de mai bine, sperăm că noile măsuri fiscale vor avea efecte pozitive, iar creşterea economică va fi una şi mai mare la Iaşi”, speră Butnariu. Cu toate acestea există şi aspecte care împiedică economia ieşeană să se dezvolte la adevăratul său potenţial, cel mai mare handicap în acest sens fiind infrastructura precară a Moldovei. Din cauza acestui minus, majoritatea investitorilor evită zona Moldovei, iar agenţii comerciali existenţi trebuie să ia în calcul la fiecare transport acest aspect care le frânează expansiunea. „Dotările de infrastructură reprezintă un handicap al zonei noastre, la fiecare produs exportat agenţii comerciali trebuie să aloce o zi sau două în plus pentru transport”, a explicat Butnariu. Georgiana BĂNUC