Efectele creşterii economice - La Iaşi se semnează, zilnic, peste 400 de contracte de muncă!

Creşterea economică se reflectă foarte bine, după cum era de aşteptat, şi pe piaţa muncii. Luând în calcul întregul deceniu, saltul e unul spectaculos, de aproape 25%. Mai precis, la nivelul anului 2010, în scriptele ITM-ului figurau cu puţin peste 150.000 de salariaţi, pentru ca, la începutul acestui an, numărul lor să ajungă la aproape 185.000. Şi, în ciuda repetatelor sincope, s-a depăşit deja media de 400 noi contracte semnate zilnic, ajungând în clipa de faţă la valoarea de 405.

Evoluţia este şi mai spectaculoasă în ce priveşte angajatorii. Aici, pentru intervalul menţionat, creşterea e de 37%. Explicaţia acestui decalaj e simplă, progresul tehnologic a mărit productivitatea (deşi la acest capitol suntem încă în urma celorlalţi europeni), e nevoie de tot mai puţini oameni pentru acelaşi tip de lucrări. Apoi există grupuri de firme cu aproximativ aceeaşi salariaţi.

Totuşi, privind retrospectiv, creşterile acestea n-au avut un ritm susţinut şi cât de cât constant. Coincidenţă absolut bizară: în toţi anii impari (2011, 2013, 2015 şi 2017) s-au consemnat mereu descreşteri. Oare tradiţia se va respecta şi de data asta?

Imposibil de estimat la momentul actual, au trecut doar două luni din an, iar sezonul zilierilor încă n-a început. Iar aceştia contează în ecuaţie mult mai mult decât pare la prima vedere. Cert este că numărul de „Registre zilieri” e mult mai mic acum, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut: 6 în 2019, faţă de 14 în 2018.

Apropo de 2018, angajările au fost mai puţine decât disponibilizările. 107.869, faţă de 111.042. Dar, cel puţin până la momentul actual, se pare că avem de-a face cu un reviriment, numărul contractelor noi apropiindu-se foarte mult de cel al „încetatelor”: 15.722 la 15.839.

Mai e ceva, foarte important de subliniat. Cifrele seci pot duce lejer în eroare. Sunt cazuri (şi nu puţine) de lucrători care, la modul real, n-au avut parte de nicio schimbare, doar că statele lor de plată au trecut de pe o firmă pe alta, funcţie de strategiile angajatorilor. Şi, evident, statistica a consemnat „încetare de contract”, urmată de „contract nou”. Pe când, în fapt, e vorba doar de o continuare a aceleiaşi prestări.

Munca zilierilor, dată la albit

Dacă nu uităm la ce se întâmplă de-o bună bucată de vreme în zona zilierilor, boom-ul economic îşi pierde din spectaculozitate. Controalele repetate, amenzile tot mai mari, legislaţia şi contextul a îngustat mereu spaţiul de manevră al angajatorilor ce preferă muncă la negru. Iar zilierii reprezintă majoritatea covârşitoare între cei care lucrează la negru.

„Registrul zilierilor” şi-a arătat din plin eficienţa. Altfel nu se explică o creştere de 55% a numărului de zile lucrate de către muncitorii ocazionali pe parcursul acestui deceniu.

De la an la an, tot mai puţine firme sunt prinse în ofsaid cu munca la negru (25 de agenţi economici în 2018, faţă de 296 în 2016). Normal, şi numărul lucrătorilor ilegali s-a micşorat, în cursul anului trecut doar 196 aflându-se în această situaţie. Drept comparaţie, în 2016 au fost descoperite 558 de persoane cu actele în neregulă.

În fine, în primele două luni ale lui 2019 s-au livrat doar 6 registre, faţă de 14 în perioada similară a anului precedent. Iar experienţa arată că, după februarie, nu se mai achiziţionează astfel de catastife. Cum spuneam, se prea poate ca tradiţia să se repete şi să avem iarăşi recesiune pe piaţa muncii.

Deocamdată, datele recente îndeamnă, totuşi, la optimism. Marcel FLUERARU