Euro s-a agăţat de pragul de 4,76 lei

Evoluţia leului de săptămâna trecută a fost influenţată de tensiunile politice provocate de căderea guvernului Dăncilă şi formarea celui PNL, astfel că euro a revenit după cinci luni peste pragul de 4,76 lei.

În prima jumătate a intervalului, cursul euro a crescut de la 4,7592 la 4,7601 lei, maxim al ultimelor cinci luni. Joia trecută, majorarea ofertei de valută, companiile trebuind să achite taxele şi impozitele la bugetul de stat, a făcut ca media să coboare la 4,7528 lei, cotaţiile atingând un minim de 4,748 lei.

La sfârşitul perioadei, cursul a fost stabilit la 4,7563 lei, într-o şedinţă în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,754 – 4,759 lei. Piaţa locală s-a închis la 4,755 lei. Seara cotaţiile au coborât pe pieţele internaţionale până la 4,751 lei.

Evoluţia mediei dolarului american a fost influenţată de poziţiile luate de investitori înainte de şedinţa de politică monetară a BCE. După o scădere luni la 4,2607 lei, el mai mic nivel înregistrat de la sfârşitul lui august, cursul a crescut la 4,2821 lei, pentru a încheia perioada la 4,2784 lei.

Moneda elveţiană a fluctuat în culoarul 1,098 şi 1,105 franci/euro, astfel că media s-a mişcat între 4,3115 şi 4,3275 lei, cea la finalul perioadei fiind stabilită la 4,3151 lei.

Analiştii grupaţi în CFA România anticipează, în ultimul sondaj publicat, o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Valoarea medie a cursului euro prognozată pentru orizontul de şase luni este de 4,7967 lei iar cea pentru 12 luni urcă la 4,8471 lei.

Îmbucurător este faptul că indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a urcat în septembrie, faţă de august, cu 4,8 puncte până la valoarea de 47,6 puncte, mai jos totuşi cu 2,9 puncte faţă de aceeaşi lună din 2018. Menţinerea indicelului sub pragul de 50 puncte indică tendinţe de încetinire a economiei româneşti, sub presiunea evenimentelor externe, precum războiul comercial SUA-China, intrarea în recesiune a Germaniei sau realizarea Brexit-ului fără un acord.

În ceea ce priveşte rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2020/octombrie 2019) valoarea medie este de 3,82%.

După mai mult de săptămână uncia de aur a revenit vineri, pe pieţele specializate, peste pragul de 1.500 dolari, ea crescând la 1.501 – 1.517 dolari. Aceasta a facut ca preţul gramului de aur stabilit de BNR să urce de la 204,3941 la 206,9714 lei.

Nivelul lichidităţii din piaţa interbancară s-a menţinut la cote ridicate. De aceea, BNR a efectuat luni o operaţiune de tip repo prin care a atras de la băncile comerciale depozite în valoare de peste 5,7 miliarde lei, la o dobândă de 2,5%, egală cu cea de politică monetară.

Intervenţia BNR a redus volatilitatea indicilor ROBOR. Cel la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a încheiat perioada la 3,04%, iar cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 3,12%.

Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în funcţie de rata dobânzii plătită la creditele atrase de către băncile comerciale de la alte bănci, a scăzut de la 3,17 la 3,15%, iar cel la 12 luni a stagnat la 3,21%.

Perechea euro/dolar a fluctuat pe parcursul perioadei în culoarul 1,1,1106 – 1,1179 dolari, pentru a scădea la sfârşitul săptămânii la 1,1073 – 1,1123 dolari, bursele americane închizându-se la 1,1080 dolari.

Volatilitatea bitcoin a crescut semnificativ la sfârşitul perioadei. După o cădere joi sub pragul de 7.400 dolari, vineri acesta a urcat aproape de 8.700 dolari pentr ca a doua zi să fie atins un maxim de 10.000 dolari. Analiză transmisă de Agenţia Domus M&D