INS a publicat rezultatele finale ale recensamantului - suntem mai putini romani

Populatia stabila a Romaniei a scazut in perioada 2002-2011 cu peste 1.5 milioane de locuitori, principala cauza fiind migratia, arata rezultatele finale ale recensamantului realizat in 2011, publicate joi de Institutul national de Statistica.

Astfel, la 20 octombrie 2011 populatia stabila a Romaniei era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%).

Fata de situatia existenta la recensamantul anterior, populatia stabila a scazut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), in principal din cauza migratiei externe, se arata in comunicatul INS.

 

Rezultatele finale ale recensamantului din 2011

Primele 6 judete, cu exceptia Municipiului Bucuresti (1.883,4 mii), ca numar de populatie stabila sunt Iasi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanta (684,1 mii), Timis (683,5 mii) si Dolj (660,5 mii persoane).

Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Salaj (224,4 mii), Mehedinti (265,4 mii), Ialomita (274,1 mii) si Giurgiu (281,4 mii) sunt judetele cu cel mai mic numar de persoane ce fac parte din populatia stabila.

Mediul urban si mediul rural

Cei mai multi romani traiesc la oras, releva recensamantul. Astfel, in municipii si orase traiesc 10.859 mii persoane, reprezentand 54,0% din totalul populatiei stabile.

Fata de situatia de la penultimul recensamant, ponderea populatiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale in detrimentul mediului rural.

Structura populatiei pe grupe de varsta

La 20 octombrie 2011, structura pe grupe de varsta era urmatoarea: copiii (0-14 ani) detin o pondere de 15,9% in totalul populatiei stabile populatia tanara (15 - 24 ani) reprezinta un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 - 64 ani) formeaza majoritatea (55,7%), iar persoanele in varsta de 65 ani si peste reprezinta 16,1% din total.

Persoanele in varsta de 85 ani si peste detin o pondere de 1,3% in totalul populatiei stabile.

Structura etnica in baza propriei declaratii

La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate, precizeaza INS.

Astfel, pentru persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei caracteristici, precum si pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste 3 caracteristici.

Ca urmare, structurile prezentate in continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.

Informatia privind etnia a fost disponibila pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat romani 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat rromi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%).

Grupurile etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), rusi - lipoveni (23,5 mii) si tatari (20,3 mii persoane).

Fata de recensamantul din anul 2002 s-a inregistrat o crestere a ponderii populatiei de etnie rroma (de la 2,5% la 3,3%) si o descrestere a ponderii populatiei de etnie germana (de la 0,28% la 0,20%).

Potrivit liberei declaratii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba materna, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel: pentru 90,9% limba romana reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in familie in perioada copilariei, iar in cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiara reprezinta limba materna; limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,3%,iar limba ucraineana pentru 0,3% din totalul populatiei stabile pentru care aceasta informatie a fostdisponibila. Limbile turca, tatara sau rusa reprezinta (fiecare) limba materna pentru o persoana din 1000 care fac parte din populatia stabila. Alta limba materna decat cele prezentate mai sus a fost declarata de catre 0,5% din populatia stabila.

Structura confesionala a fost declarata de 18.861,9 mii persoane din totalul populatiei stabile si arata ca 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,2% de religie reformata, iar 1,9% penticostala. Ponderi intre 0,4% - 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,8%), baptista (0,6%) si adventista de ziua a saptea (0,4%).

Persoanele de alta religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 1,8% din total. S-au declarat "fara religie" sau atei un procent de 0,2% din totalul populatiei.