Interzicerea fumatului: cine pierde şi cine câştigă INFOGRAFIC
Dimensiune font:
Începând cu 17 martie fumatul nu va mai fi permis în restaurante şi cluburi, şcoli şi spitale, nici măcar în spaţiile libere din apropierea locurilor de joacă pentru copii sau şcoli * în contextul interzicerii fumatului cei mai mulţi dintre fumători se reorientează către ţigara electronică * legea va avea şi implicaţii asupra economiei ţării
Mai bine de un sfert din adulţii României sunt fumători, iar patru din zece au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an, îi va ajuta legea interzicerii fumatului să renunţe la acest viciu sau îi va determina să se reorienteze către alte metode de a-l menţine? Începând cu 17 martie 2016 fumatul nu va mai fi permis în spaţiile publice din România, aşadar nu se va mai fuma în niciun spaţiu public închis şi nici măcar în unele spaţii libere cum ar fi cele din apropierea locurilor de joacă pentru copii. Conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) doar 30% dintre respondenţii care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti-fumat le va influenţa comportamentul.
Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influenţate de legea anti-fumat. Studiul care a fost realizat la începutul anului arată că 8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de ţigări, aproximativ o treime fumează între 16 şi 20 de ţigări pe zi şi mai mult de o treime dintre respondenţi (37%) fumează mai puţin de jumătate de pachet zilnic. În ceea ce priveşte vârsta fumătorilor, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de ţigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaţilor care consumă între 6 şi 10 ţigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.
S-au reorientat către ţigările electronice
În acest context majoritatea tinerilor se reorientează către ţigările electronice, care însă nu au scăpat şi ele de câteva interdicţii. Conform noii legi aceasta a primit interdicţia de a fi folosită în mijloacele de transport în comun şi în apropierea spaţiilor de joacă pentru copii. Datorită avantajelor sale, ţigara electronică nu a fost însă interzisă şi în spaţiile închise, în multe cluburi din Iaşi introducându-se deja spre vânzare ţigări electronice, elichide pentru acestea sau chiar automate pentru vânzarea acestor produse. „Mulţi fumători se reorientează, traficul pe site-uri s-a dublat în martie, iar patronii de cluburi, baruri, cafenele cer marfă pentru consumatori. În cele mai populare cluburi din Iaşi, baruri, cafenele se vor găsi starter kit-uri (ţigări electronice) şi elichide”, a declarat Constantin Theodor Ştirbu, proprietar al www.tigara-electro.ro. Printre avantajele ţigărilor electronice, care le recomandă ca fiind sigure de folosit în spaţii închise, putem aminti faptul că: nu scot fum, nu miros, nu fac scrum, nu există pericolul de a declanşa un incendiu, nu există „second hand smoke” sau fumat pasiv şi permit efectuarea unei economii semnificative dat fiind faptul că sunt cu 30% mai ieftine. Georgiana BĂNUC
Efectele legii anti-fumat asupra economiei
Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor şi comercianţilor de ţigarete din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014. Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii înregistrate în România raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei. Potrivit analiştilor de la KeysFin, această situaţie poate fi explicată prin evoluţia preţului ţigărilor şi prin măsurile luate de producători şi comercianţi în ultimii 4 ani. Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau