Leonardo Badea (BNR): Criza actuală ne demonstrează că este necesar să creștem robustețea economiei locale

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 06-04-2020 12:49

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Ultimele două crize majore, cea financiară declanșată în 2007 (continuată la nivel european prin criza datoriilor suverane) și criza sanitară pe care acum ne luptăm împreună să o depășim (care își asociază efecte economice și sociale extrem de severe), ne arată că nu este suficientă consolidarea unui singur segment al mecanismului macroeconomic, spre exemplu sistemul bancar, mai ales atunci când interconectările între sectoare sunt inevitabil extrem de puternice. Lupta împotriva fragilității sistemelor este adevărata provocare în momentul actual. Nassim Nicholas Taleb, în lucrarea Antifragile: Things That Gain from Disorder aprecia: “Antifragility is beyond resilience or robustness. The resilient resists shocks and stays the same; the antifragile gets better.” Pentru a  ajunge să ne depășim fragilitatea  trebuie în primul rând să creștem robustetea sectorului productiv, aceasta este cea mai mare provocare.

Într-adevăr, măsurile concertate și (în mare parte) coordonate la nivel internațional, european și național au făcut ca sistemul financiar să fie mult mai solid astăzi. Această robustețe dobândită prin amplificarea semnificativă a cerințelor prudențiale (capital, lichiditate, guvernanță, sisteme, proceduri, competențe etc.) îi permite inclusiv să reziste o perioadă de timp în condiții economice de o adversitate deosebită, continuând să-și îndeplinească de o manieră cel puțin satisfăcătoare funcțiile critice și ulterior să aibă un aport semnificativ la recuperarea economică. Sigur acest lucru nu înseamnă că totul funcționează bine în cadrul sectorului financiar, existând suficiente segmente ale ciclului de afaceri,  de exemplu comportamentul față de consumatori și etica de afaceri, în unele cazuri, care lasă mult loc pentru îmbunătățire. Dar din punct de vedere al solidității financiare sistemul în ansamblu este mult mai pregătit să treacă printr-o criză decât era în urmă cu zece ani.

În sectorul economiei reale realizăm acum însă că există vulnerabilități considerabile (nu doar în România ci peste tot în lume): dependențe excesive de furnizori unici și lanțuri extinse (transfrontaliere) de aprovizionare, dimensiuni minimale ale stocurilor, gamă redusă de producție (specializare), fragilitate financiară a companiilor(capital, lichiditate, acces la finanțare) etc.

Aceste vulnerabilități au ieșit în evidență, puternic creionate de actuala criză determinată de pandemia Covid-19. Reacțiile autorităților statale au fost în cea mai mare parte de urgență încercând să limiteze efectele pandemiei asupra situației generale a populației și asupra sistemului economic. Este însă evident că trebuie să gândim altfel de acum înainte, din punct de vedere al obiectivelor și mijloacelor folosite, reconstrucția și dezvoltarea economiei.

Am putea în timp, atunci când vom începe refacerea economiei după criză, să încercăm să clădim un sistem economic mai rezistent la astfel de crize caracterizate prin afectarea lanțurilor de aprovizionare și realocarea dramatică a cererii de la un sector de activitate la altul, pe baza unui model apropiat de cel pe care l-am urmat pentru consolidarea sectorului financiar.

Am putea sa regândim sistemul economic național astfel încât acesta sa poate avea capacitatea de răspuns rapidă la o criză pandemică, astfel:

(1) companiile care dețin spații pentru evenimente ar putea fi stimulate financiar ca, din proiectare sau prin adaptare, o anumită cotă din acestea să aibă capacitatea de a se transforma rapid în spații pentru îngrijirea bolnavilor;

(2) spitalele private ar putea beneficia de reduceri de impozit dacă ar adăuga funcționalități de tip ATI pentru un număr minim de paturi;

(3) demararea unui program național pentru formarea unor grupuri de lucrători voluntari din domeniul sănătății de urgență instruiți pentru a face față scenariilor de criză sanitară;

(4) producătorii de bunuri neesențiale ar putea fi ajutați pentru a investi în tehnologii de producție care să le permită să-și transforme producția în mărfuri esențiale atunci când este nevoie;

(5) guvernul ar putea stimula financiar producătorii de bunuri de urgență neperisabile (cum ar fi medicamente, măști medicale, combinezoane, dezinfectanți etc) să păstreze întotdeauna la dispoziție stocuri (rezerve) suplimentare celor uzuale  care să acopere necesarul de consum pentru cel puțin o anumită perioadă de timp;

(6) companiile din domenii cheie ar putea fi susținute pentru a menține o parte din capacitatea totală de aprovizionare pe plan intern, ceea ce le-ar face mai rezistente la șocurile globale;

(7) spitalele private ar putea fi canalizate pentru a avea contracte de tip întreruptibil (similar companiilor din domeniul energiei) astfel încât să poată să elibereze în mod oficial resursele către serviciul național de sănătate în perioadele de urgență.

Implicarea statului în cadrul acestor programe adresate sectorului privat este necesară pentru că altfel, în perioadele de normalitate, costurile ar reduce competitivitatea companiilor care implementează aceste strategii, ele putând fi eliminate de pe piață de companiile focalizate exclusiv pe termen scurt, care ignoră nevoia de durabilitate pe termen lung și utilitatea socială.

Unii cititori ar putea interpreta aceste propuneri ca o pledoarie pentru un stat puternic și supradimensionat. În realitate însă, ceea ce ne dorim este doar un stat înțelept, care prin astfel de reforme structurale să stimuleze și să susțină creșterea robusteții și versatilității sectorului privat al economiei. De fapt scopul nu este atât un stat puternic cât un sector privat puternic, capabil să traverseze o criză similară celei de astăzi, consolidat prin diversificarea rețelelor de aprovizionare, creșterea capacității de răspuns la excedent temporar de cerere, mai multă adaptabilitate a liniilor de producție etc.

Astfel, companiile vor deveni de fapt mai puțin dependente de intervenția salvatoare (și extraordinar de costisitoare) a statului în situația unor crize viitoare. Cu alte cuvinte, statul ar putea plăti mai puțin (suportabil) în timpurile bune pentru a avea un sector economic privat care să nu necesite cheltuieli exorbitante in situații de criza. Până la urmă, argumentul este similar celui care a stat la baza sporirii reglementărilor și cerințelor prudențiale în cadrul sectorului financiar: este mai ieftin să susții un efort de consolidare în perioade economice favorabile decât să suporți în timp de criză efectele fragilității sistemului și pe cele ale repornirii sale.

Vor fi și cititori care vor spune că nu orice stat își poate permite cheltuiala susținerii unor astfel de programe, că unele state au spațiu fiscal redus iar orice cheltuială îndreptată în această direcție ar însemna să se împuțineze resursele pentru sănătate, educație, protecție socială, investiții etc. În parte este adevărat: mix-ul optim de politici nu este niciodată ușor de găsit și nici lesne de implementat.

Doar că pe timp de criză costul este suportat oricum, întotdeauna, într-o formă sau alta, de toate statele și toate comunitățile. Așadar avem nevoie doar de o schimbare de optică: să fim de acord să renunțăm puțin la nivelul maxim de bunăstare pe care l-am putea avea în vremurile bune pentru ca să reducem intensitatea pierderilor și a suferințelor pe timp de criză. Ajungem astfel înapoi la un alt vechi principiu: netezirea amplitudinii ciclurilor economice. Doar că am face asta nu numai prin lărgirea spațiului fiscal (deficite mici sau surplusuri) în timp perioade favorabile ci si prin susținerea unor transformări structurale (alt concept foarte popular și general acceptat) de natură să sporească abilitatea firmelor private de a acționa chiar ele în sens contra-ciclic, cu un comportament de natură să reducă amploarea efectelor negative data viitoare când ne vom confrunta cu o criză similară.

O altă abordare inexactă apărută în ultima perioadă în spațiul public este să se interpreteze orice demers de consolidare la nivel local sau regional ca o mișcare anti-globalizare și anti-integrare. Nu cred că aceasta este calea corectă de urmat iar propunerile de mai sus categoric nu vin dintr-o astfel de perspectivă izolaționistă și protecționistă. Cred că de fapt cele două abordări sunt complementare și nu antitetice. Consolidarea economiei locale nu contravine principiilor globalizării și nu trebuie privită în opoziție cu aceasta. Consolidarea nodurilor rețelei nu slăbește puterea legăturilor dintre ele și nu afectează coeziunea acesteia, ci din contră, ii sporește rezistența la șocuri și îi crește omogenitatea. Este similar cu a spune ca o  Românie puternică este în beneficiul unei Uniuni Europene mai durabile și cu rezistență în timp, nu împotriva ei. Este același raționament (dovedit corect) pe care îl promovăm la nivelul indivizilor și societății atunci când apreciem că reducerea inegalităților crește coeziunea socială și a comunităților.

Așa cum orice călătorie importantă începe cu un prim pas și demersurile propuse pot avea o abordare graduală. Putem începe cu unul sau câteva sectoare pe care le considerăm cheie și apoi pe baza experienței dobândite am putea extinde aceste programe și către alte sectoare. De exemplu am putea viza pentru început sectorul serviciilor medicale private, al producerii echipamentelor medicale și consumabilelor aferente. Si nu există nici un motiv pentru care abordarea să nu fie una cât se poate de liberală și concurențială. Statul trebuie doar să-și angajeze sprijinul și să stabilească regulile, pentru că sectorul privat nu va întârzia să vină cu proiecte și propuneri. Dovada am avut-o chiar în aceste săptămâni când din proprie inițiativă companii private și-au manifestat public disponibilitatea sau chiar au demarat rapid modificări ale liniilor de producție pentru a răspunde cererii nou apărute (ex. dezinfectanți, măști, combinezoane etc.)”.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<<Click pe locatie pentru detalii>>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

00:14

BANCUL ZILEI

01:23

CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!

„EuroBusiness LRJ” S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020, 10.09.2020, 24.09.2020, 08.10.2020, 22.10.2020, respectiv 05.11.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31, et. 1, cam. 25, Sector, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobil și mobile, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA). Proprietate imobiliară, teren, căsuțe de vacanță și anexe, situată în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud. Vrancea, înscrisă în CF nr. 50048 a Com. Soveja, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 2.438,00 mp, amplasat în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud.Vrancea, CF nr. 50048 a Com. Soveja, nr. cad.50048, Construcția C1-magazie, nr. cad.50048-C1Sc=67,00 mp, Construcția C2-anexă, nr. cad.50048-C2, Sc=170,00 mp, Construcția C3-magazie, nr. cad50048-C3, Sc=12,00 mp, Construcția C4-grup sanitar, nr. cad.50048-C4, Sc=17,00 mp, Construcția C5-bucatarie, nr. cad.50048-C5, Sc=24,00 mp, Construcția C6-umbrar lemn, nr. cad.50048-C6, Sc=9,00 mp, Construcția C7-umbrar lemn, nr. cad.50048-C7, Sc=9,00 mp, Construcția C8-casă de vacanță, nr. cad.50048-C8, Sc=15,00 mp, Construcția C9-casă de vacanță, nr. cad.50048-C9, Sc=14,00 mp, Construcția C10-club, nr. cad.50048-C10, Sc=64,00 mp, Construcția C11-casă de vacanță, nr. cad.50048-C11, Sc=15,00 mp, Construcția C12-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=15,00 mp, Construcția C13-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=65,00 mp, Construcția C14-casă de vacanță, nr. cad.50048-C14, Sc=15,00 mp, Construcția C15-casă de vacanță, nr. cad.50048-C15, Sc=15,00 mp, Construcția C16-casă de vacanță, nr. cad.50048-C16, Sc=65,00 mp, Construcția C17-casă de vacanță, nr. cad.50048-C17, Sc=15,00 mp, Construcția C18-casă de vacanță, nr. cad.50048-C18, Sc=15,00 mp, Construcția C19-casă de vacanță, nr. cad.50048-C19, Sc=65,00 mp, Construcția C20-casă de vacanță, nr. cad.50048-C20, Sc=28,00 mp, Construcția C21-magazie, nr. cad.50048-C21, Sc=145,00 mp, Construcția C22-casă de vacanță, nr. cad.50048-C22, Sc=51,00 mp, Construcția C23-casă de vacanță, nr. cad.50048-C23, Sc=35,00 mp și Construcția C24 - wc, nr. cad.50048-C24, Sc=17,00 mp. 65.110,50 BUNURI MOBILE PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) CARUCIOR + CUVA 7,27, MASINA GLAZURAT CIOCOLATA 3.236,26, Masina cernut faina 46,49, CARUCIOARE CU NIVELE pt cuptor 211,55, CUPTOR POLINI MOD.80100 211,55, CUPTOR POLINI MOD.8080190 211,55, CUPTOR ROTATIV ROTO 6080SR.200SC 2.531,01, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, MASINA ROTATIVA ROTOFORM, 4.489,66, Moara ptr. Preg. Probelor, 767,59, Balanta analitica, 412,62, Echip. Ptr. Determ. Aciditatii, 570,56, Etuva, 215,59, Balanta tehnica 176,30, Sist. Automat ptr. Determ. Azot 2.761,19, Sist. Autom. Ptr. Determ. Gras 2.563,97, Distilator apa 550,82, Aparat perf. Pt.Deter. Cant. De z 1.605,07, Incinta termostatare probe 471,85, Sistem aut. Amb. Prod. Gr.IP600 21.265,94, Aparat de realiz. Mixuri pt. Ret 3.026,27, Malaxor spiral cuva rabatabil 4.821,88, Linie pentru obtinere covrigi 57.418,17, Camera racire semifabricat 3.446,86, Cuptor rotativ, 7.048,60 Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptoar rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Masina de glazurat si uscat turta dulce 8.830,77, DEDURIZATOR FD-25, 418,00, LINIE PENTRU OBTINEREA CROCHETE 105.250,22, LINIE PENTRU OBTINERE COVRIGI 74.381,28, MALAXOR 7.023,99, Oala fierbere 233,69, DULAP FRIGORIFIC 381,22, AGENT FRIGORIFIC 77,01, ECHIPAMENT MIXER PLANETAR 8.207,35, MASINA PADO PT FURSEC SI TURTA 12.311,02, Masina taiat foi nap -Doina 263,51, Masina taiat nuga 441,19, Cuptor rotativ 2.078,25, CUPTOR FOI 12.232,98. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietele de sarcini care pot fi procurate on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestora fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, pentru bunuri mobile și 2.380,00 RON, TVA pentru bunul imobil/caiet de vanzare, dovada achiziţiei acestora fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892 RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.: RO76BUCU1032235342465 RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei (zilele de miercuri), ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietele de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail : vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini. Vizualizarea activului imobil, respectiv a bunurilor mobile, este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, e-mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, e-mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, e-mail: paula.stoian@fanyon.ro.
„EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020 și 10.09.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31 ,et. 1, cam. 25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următorului bun imobil, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) ,,Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI”, proprietate compusă din teren și construcții cu destinație nerezidențială, împreună cu bunurile mobile integrate, mijloacele fixe, obiectele de inventar și activele necorporale, situată în Sat Baldovinești, Com. Vădeni, Jud. Brăila, CF nr. 70378 a Com. Vădeni, astfel: 962.727,20. 1. Teren și construcții cu destinație nerezidențială 727.711,20. a. Teren intravilan, în suprafață de 4.507,00 mp, amplasat în Sat Baldovinești, Com.Vădeni, Jud. Brăila, nr. cad.70378, CF nr. 70378 a Com. Vădeni 30.720,00. b. Construcția C1, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C1, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,30 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.613,60. c. Construcția C2, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C2, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,45 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.644,00. d. Construcția C3, cu destinație depozit ambalaje, nr. cad.70378-C3, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=501,10 mp, cu regim de înălțime P 17.497,60. e. Construcția C4, cu destinație pavilion administrativ, nr. cad.70378-C4, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=149,75 mp, cu regim de înălțime P+1E 39.305,60. f. Construcția C5, cu destinație depozit produse finite, cu nr. cad.70378-C5, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=130,75 mp, cu regim de înălțime P 5.312,80. g. Construcția C6, cu destinație anexă depozitare, nr. cad.70378-C6, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=294,00 mp, cu regim de înălțime P 5.279,20. h. Construcția C7, cu destinație de spații de producție și depozitare, nr. cad.70378-C7, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=449,00 mp, cu regim de înălțime P+1E 74.085,60. i. Construcția C11, cu destinație hală producție, nr. cad.70378-C11, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=530,00 mp și Sc desfășurată=2.120,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 359.211,20. j.Construcția C12, cu destinație anexă tehnologică, nr. cad.70378-C12, CF nr. 70378, Com. Vădeni, cu Sc la sol=155,00 mp și Sc desfășurată=620,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 111.041,60 2. Bunuri mobile integrate (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 102.312,00. 3. Bunuri mobile constând în mijloace fixe și obiecte de inventar (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 98.304,00. 4.Active necorporale: mărci, desene și modele 34.400,00. Activul imobil, ”Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI” se vinde doar în bloc, ca activ funcțional. Prețurile nu includ TVA. Urmează a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art. 292, (alin.2), lit. F, din Codul Fiscal, în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestuia efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail: vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activului se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activului imobil este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702,e mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail: paula.stoian@fanyon.ro.
Deşi piaţa a răspuns cu calm votului din Parlament , investitorii anticipează trecerea ratingului de țară la categoria „gunoi”
22/09/2020 20:43

Votarea măsurilor populiste ale PSD de mentinere a cresterii punctului de pensie cu 40% si de majorarea a salariilor profesorilor a provocat ieri o usoară crestere a euro la 4,864 lei, piata răspunzand cu ca ...

 Leonardo Badea (BNR): Incertitudinea privind evoluţiile pandemice este foarte mare; Banca Naţională e pregatită să acţioneze suplimentar
22/09/2020 17:52

  Banca Naţională a Romaniei este pregătită să acţioneze suplimentar in mod adecvat ţinand seama de conjunctura macro-economică şi evoluţia anticipată a inflaţiei, in funcţie de evoluţiile e ...

 Veste incredibilă! Ștampila nu mai este obligatorie pe documente!
22/09/2020 15:03

  Ministrul Fondurilor Euroene, Marcel Boloş a anunţat că Guvernul a reglementat semnarea documentelor legate de fondurile europene in format electronic, celebra ştampilă aplicată pe fiecare pagină ...

Ce se intampla cu banii tai daca banca da faliment
22/09/2020 10:53

Pare o intrebare destul de dura si de panicarda, asa ca iti spunem, inca de la inceput, ca sunt slabe sanse ca bancile sa dea faliment, iar tu sa iti pierzi agoniseala de-o viata din aceasta cauza. Ziare.com i ...

Vin banii de la Guvern pentru apicultori
22/09/2020 08:52

 Apicultorii vor primi, incepand de marţi, ajutorul de minimis de 25 de lei pe familia de albine, conturile Direcţiilor agricole fiind alimentate cu sumele necesare, a anunţat, luni, Ministerul Agricult ...

Băncile vând deja euro cu peste 4,9 lei
21/09/2020 19:41

Astăzi este „ziua Z” pentru leu. Parlamentul urmează să voteze rectificarea bugetară pentru acest an, care are drept punct principal amendamentul PSD prin care este abrogată majorarea punctului ...

Trei bănci importante, implicate într-un scandal de spălare de bani
21/09/2020 18:27

La bursa de la Frankfurt, in jurul orei 13:20 (11:20 GMT), acţiunile Deutsche Bank inregistrau o scădere de 7,86%, pană la 7,93 euro, după publicarea acestei anchete jurnalistice care a vizat şi cea mai ...

 Nicu Marcu (ASF): Piața de capital trebuie să ajungă un motor al economiei care oferă sursă de finanțare companiilor, precum și un loc de investiții pentru societățile de asigurare, respectiv pentru
21/09/2020 16:58

Presedintele Autoritătii de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, a participat, astăzi, la evenimentul „Romania emergentă”, organizat de Bursa de Valori Bucuresti (BVB), pril ...

 Coronavirusul a ieftinit combustibilul pentru avioane
21/09/2020 15:13

  Kerosenul utilizat de avioanele de pasageri este, in nod normal, unul dintre cele mai scumpe produse petroliere, insă din cauza coronavirusului a devenit un component care este adăugat in combustibilu ...

CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei