Leonardo Badea (BNR): Oportunități pentru reducerea decalajelor de dezvoltare industrială regională a României

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 16-06-2021 11:38


Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

 

"Dincolo de efectele negative, pandemia COVID-19 a evidențiat oportunități pentru România, nu numai de a reconstrui economia, ci și de a acționa într-un mod care valorifică potențialul nostru național de producție și capacitatea existentă de redresare durabilă după criza pandemică. Pentru fructificarea acestora, ar fi benefic ca dezvoltarea viitoare a industriei să  urmeze oportunitățile oferite de energiile regenerabile, stimularea inovației și un viitor industrial  verde, modelat de o forță de muncă calificată.

Trebuie să profităm de posibilitatea dezvoltării unei noi politici industriale bazate pe înțelegerea tehnologiei moderne, a durabilității și coeziunii sociale, inclusiv ca soluții pentru abordarea schimbărilor climatice, a crizei economice și a redresării post pandemice.

O strategie națională privind politica industrială trebuie să se bazeze pe identificarea avantajelor specifice resurselor (materiale, dar și umane) locale și a pârghiilor de politică care ar facilita revitalizarea capacităților noastre de producție internă de o manieră competitivă pe piețele externe. Guvernul poate orienta politica industrială către industriile identificate ca prioritare și având avantaje competitive sau strategice, cu scopul de a facilita investițiile pentru a realiza o industrializare durabilă. La nivel regional, mai multe orașe ale țării ar putea deveni hub-uri ale creșterii economice, sporind numărul polilor de dezvoltare existenți deja, reducând disparitățile economice și sociale dintre diverse zone și diminuând concentrarea creării de valoare adăugată doar în jurul metropolelor consacrate.

Sectoarele vor continua să reprezinte o direcție esențială în aplicarea strategiei industriale, dar în paralel, fiecare regiune ar trebui să fie în mod distinct încurajată să identifice avantajele sale comparative specifice și apoi să fie sprijinită să le valorifice mai bine și să le dezvolte. Statul (prin administrația centrală) este bine plasat (ca vedere de ansamblu și capacitate de acțiune) pentru a face această diferență importantă în fructificarea potențialului național de dezvoltare prin redirecționarea de resurse care să susțină noi activități la nivel regional, cu perspective sau care deja sunt în creștere și ar putea avea o evoluție mai rapidă, răspunzând schimbărilor de pe piața globală (mai degrabă decât încercând să reînvie sectoarele în scădere). Acest lucru este mai probabil să sprijine creșterea pe termen lung. De exemplu, deși ar putea exista o justificare pentru susținerea creșterii activităților specifice din industria prelucrătoare, sectorul în ansamblu a scăzut în termeni de ocupare pe termen lung. Totodată, cererea de competențe s-a modificat odată cu aceste schimbări economice.

Din această perspectivă, politica industrială este necesar să fie nu doar calibrată multisectorial, ci trebuie să aibă în vedere nevoia dezvoltării regionale cât mai echilibrate, reducerea decalajelor existente și creșterea nivelului de coeziune socială.

O comunicare bidirecțională trebuie să se realizeze atât de la nivel guvernamental către administrația locală și mediul de afaceri existent la nivel regional, cu accent pe prioritățile și oportunitățile oferite de mediul global (evoluții ale piețelor externe de desfacere, acces la finanțarea europeană și internațională, interes din partea investitorilor strategici etc.), cât și invers, în sensul identificării și semnalării oportunităților locale de investiții, a avantajelor comparative locale și a căilor eficiente și competitive pentru încurajarea soluțiilor mediului de afaceri.

În acest context, dincolo de finanțarea existentă de la bugetul central sau prin programele europene și ale instituțiilor financiare internaționale, cred că ar fi o bună oportunitate să avem fonduri (eventual cu participare în parteneriat public-privat) dedicate în egală măsură unor sectoare economice, cât și dispersiei teritoriale a investițiilor industriale la nivelul întregii țări. Acestea s-ar putea concentra, de exemplu, pe finanțarea afacerilor productive și pe dezvoltarea de (noi) poli industriali regionali.

România a reușit în ultimele trimestre o performanță economică peste așteptări și considerabil mai ridicată comparativ cu regiunea. Aceasta s-a datorat printre altele rezilienței surprinzătoare a sectorului industrial, precum și menținerii la intensitate crescută a activității din domeniul construcțiilor (grație condițiilor specifice care permit respectarea cerințelor de distanțare). O contribuție importantă au avut-o măsurile publice de susținere a populației și a întreprinderilor afectate de criză, precum și reducerea graduală a restricțiilor pe măsură ce evoluția pandemică a făcut posibil acest lucru.

In lunile imediat următoare este de așteptat ca redresarea economică să mențină un ritm pozitiv alert, dar, în contextul reducerii interesului populației pentru vaccinare, incertitudinile rămân la un nivel ridicat. E posibil ca în eventualitatea unui nou val pandemic (de intensitate probabil mai redusă) care s-ar putea manifesta în toamnă (pe fondul răcirii vremii), dacă nivelul de imunitate de grup nu va fi suficient, să vedem o nouă creștere a riscurilor pentru sănătatea populației. Așadar, eliminarea definitivă a tuturor restricțiilor e posibil să mai întârzie, în special în anumite domenii de activitate mai expuse, ceea poate constitui o limitare pe termen mediu a vitezei de redresare a economiei.

De aceea, în pofida evoluțiilor pozitive pe termen scurt în gestionarea pandemiei și a situației economiei, nu trebuie să ne oprim aici și nici să reducem eforturile pentru susținerea dezvoltării pe termen mediu și lung. Adresarea vulnerabilităților structurale este extrem de importantă pentru că dacă nu reușim să le amelioram, efectele lor negative asupra creșterii economice pe termen lung nu vor întârzia să redevină vizibile de îndată ce turbulențele provocate de etapele de intensitate maximă ale pandemiei se vor atenua.

Economiile moderne sunt foarte sensibile la sentimentul consumatorilor și al investitorilor, ori aceste două variabile se dovedesc tot mai volatile în ultimii ani ca efect al avansului tehnologic și al influenței crescute a mediilor de informare asupra comportamentului imediat al persoanelor și a deciziilor de consum, economisire sau investiții. De aceea, optimismul economic pe care îl vedem acum și care se plasează într-un cerc virtuos cu ritmul accelerat de creștere economică din trimestrele recente, se poate diminua, cu efect asupra creșterii economice actuale bazate în pondere semnificativă pe consum.

O provocare importantă cu care ne confruntăm acum este aceea că recuperarea economică este inegală, nu doar din perspectiva sectoarelor de activitate, ci și la nivel regional, reflectând disparitățile pre-existente. Riscul este ca decalajele de dezvoltare anterioare crizei să se accentueze dacă nu avem în vedere acțiuni concrete care să țintească această vulnerabilitate. Proiectele de investiții publice ar putea să ajute mai mult la dezvoltarea economică a zonelor rămase în urmă, pentru că există potențial de sporire a valorii adăugate dacă se valorifică mai bine specificul zonal. Antreprenorii vor fi cu siguranță interesați să înceapă și să dezvolte afaceri în aceste zone, care să contribuie la recuperarea decalajelor, dacă există un impuls generator de oportunități, cum poate fi de exemplu dezvoltarea infrastructurii în aceste zone. Nu mă refer aici numai la transporturi și comunicații, ci și la rețeaua de sănătate publică, la accesul la educație și formare profesională continuă, precum și la electricitate, apă, canalizare și alte utilități publice, unde statul are direct sau indirect un rol de jucat. Numeroase studii arată că efectul multiplicator al investițiilor publice este cu precădere ridicat în perioadele de recesiune sau în debutul fazei de redresare. Totodată, studiile arată inclusiv un efect pozitiv asupra creării de noi locuri de muncă. Așadar, aceste investiții nu doar îmbunătățesc condițiile de viață ale locuitorilor din zonele respective și "democratizează" în sensul facilitării accesului la serviciile publice, dar generează și acel impuls economic care va fi aproape sigur preluat și continuat de inițiativa privată. Aceasta realitate a fost demonstrată concret în multe ocazii, inclusiv prin modul în care partea privată a economiei a contribuit decisiv la reziliența și redresarea peste așteptări din ultimele trimestre.

Măsurile fiscale adoptate în timpul crizei COVID-19 reprezintă un sprijin necesar și adecvat în economie, dar este recunoscut de economiști că, în general, politicile fiscale relaxate favorizează predominant o stimulare a consumului prezent în detrimentul capacității viitoare. De aceea, este foarte important ca efortul financiar din prezent al statului să fie cât mai mult posibil canalizat spre investiții și din ce în ce mai puțin spre susținerea consumului imediat, care, în cazul României, este adesea satisfăcut cu bunuri din import (ca efect al vulnerabilităților structurale amintite și cu implicații negative pentru poziția externă).

Două direcții importante evidențiate în perioada curentă de activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) merită avute permanent în vedere de către toate instituțiile ce au un rol în dezvoltarea economică a țării și ameliorarea vulnerabilităților existente. Acestea sunt sprijinirea sectorului agroalimentar (http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/grupul-de-lucru-cnsm-privind-diminuarea-vulnerabilitatilor-provenind-din-cresterea-deficitului-balantei-comerciale-cu-produse-agroalimentare/) și a finanțărilor verzi (http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/grupul-de-lucru-cnsm-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi/). În ambele cazuri, concluziile și recomandările au întrunit consensul tuturor participanților din grupurile de analiză, incluzând după caz, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Guvernului, Băncii Naționale a României, Autorității de Supraveghere Financiară, autorităților guvernamentale de resort, instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, principalelor asociații din sectoarele respective de activitate, instituțiilor financiare europene/internaționale etc.

Din perspectiva dezvoltării agriculturii și a industriei alimentare, la care m-am referit și cu alte ocazii, menționez doar două recomandări CNSM, care pot fi implementate prin modificări legislative:

• Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil;

• Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin cooperare cu reprezentanții asociațiilor de profil și bugetarea corespunzătoare a acestor programe.

În ceea ce privește nevoia sprijinirii finanțărilor verzi, raportul CNSM recent publicat arată foarte clar că agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia şi sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a costurilor, în cazul în care tranziţia verde ar fi întârziată.

Consider ca ar fi inoportun ca factorii de decizie politică să spere în schimbarea de la sine a situației și în rezolvarea acestor provocări exclusiv prin acțiunea piețelor și a inițiativei private. Tocmai de aceea, trebuie să acționăm rapid și convingător pentru a modera riscurile climatice și pentru a asigura o tranziție rapidă, dar cât mai netedă posibil spre o economie sustenabilă.

Dacă mai era nevoie de un argument în plus, un studiu publicat în luna mai de Fondul Monetar Internațional arată că investițiile publice "verzi" au un impact economic superior, inclusiv asupra pieței muncii.

Finanțarea proiectelor cu impact redus asupra mediului sau care facilitează tranziția către o economie cu nivel mai redus al emisiilor de carbon reprezintă un catalizator foarte important, iar grupurile de analiză ale CNSM au identificat în consens un număr de 16 arii concrete de acțiune care vizează trei domenii: (I) creșterea în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice, (II) sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară și (III)  îmbunătățirea transparenței, a raportărilor și a disponibilității informațiilor legate de schimbarea climatică, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbării climatice în societate și în cadrul sistemului financiar.

Este momentul unui efort național, căruia trebuie să îi acordăm prim planul preocupărilor publice, pentru a dezvolta România printr-o politică industrială adecvată, pornind de la următoarele necesități:

1.       Folosirea soluțiilor ce implică tehnologia modernă ca forță a dezvoltării și ideile inovative generate de capitalul intelectual existent la nivelul societății;

2.       Identificarea la nivel național a sectoarelor industriale cu potențial rapid de creștere și  dezvoltare (de exemplu, agricultura și industria alimentară, IT, industria farmaceutică, producția bunurilor utilizate în noile tehnologii ecologice etc.);

3.       Definirea obiectivelor de dezvoltare industrială, atât la nivel sectorial, cât și la nivel administrativ local, utilizând mijloace de finanțare dedicate;

4.       Identificarea de parteneri ai dezvoltării în mediul privat (se poate utiliza soluția parteneriatului public-privat);

5.       Stabilirea de reguli clare, simple și precise necesare pentru funcționarea companiilor, atât pentru stat, cât și pentru agenții economici.

Criza pe care sperăm să o lăsăm în urmă ne-a arătat o dată în plus, printre altele, că foarte multe evoluții în economie și societate sunt interconectate și se condiționează reciproc, în cascadă. De o manieră similară, oportunitățile de dezvoltare create de ieșirea din criză sunt interdependente și totodată legate de vulnerabilitățile existente pe care ar trebui să le redreseze. Strategia industrială a României nu poate fi altfel decât strâns legată de prioritățile acute - reducerea vulnerabilității din balanța comercială externă cu produse agroalimentare, nevoia tranziției către o economie sustenabilă prietenoasă cu mediul înconjurător, imperativul reducerii decalajelor regionale de dezvoltare și bunăstare pentru creșterea coeziunii sociale. Toate lucrurile sunt legate între ele și de fapt aceasta este una dintre marile oportunități pe care le avem în prezent, de a acționa pentru a declanșa un cerc virtuos bazat pe aceste interdependențe care încă acționează în defavoarea noastră".

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Pochidia, cu sediul in comuna Pochidia, sat Borodesti, Str. Principala nr. 69, judetul Vaslui, cod postal 737552, telefon 0335/407.239, e-mail: pochidia@yahoo.com, cod fiscal 16396425. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: 4 parcele de teren intravilan, situate in comuna Pochidia, sat Salceni, F.N., apartinand domeniului privat al Comunei Pochidia, identificate astfel: -Parcela A, 1.130 mp, nr. cadastral 70780, CF 70780, cu acces direct la drum, T 39, P 1015/25; -Parcela B, 1.130 mp, nr. cadastral 70781, CF 70781, cu acces direct la drum, T 39, P 1015/27 -Parcela C, 1.000 mp, nr. cadastral 70769, CF 70769, cu acces direct la drum, T 39, P 1015/18; -Parcela D, 1.040 mp, nr.cadastral 70771, CF 70771, cu acces direct la drum, T 39, P 1015/2; conform H.C.L.Pochidia nr. 41/30.09.2024 si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartiment Secretar sau se poate consulta pe site-ul: www.pochidia.ro. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: Se poate obtine de la Compartimentul Secretar, din cadrul Comunei Pochidia, comuna Pochidia, sat Borodesti, Str. Principala nr. 69, judetul Vaslui. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 50 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau se poate descarca de pe site-ul institutiei: www.pochidia.ro -gratuit. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 09.01.2025, ora 10.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 17.01.2025, ora 10.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Pochidia, comuna Pochidia, sat Borodesti, Str. Principala nr. 69, judetul Vaslui, Compartiment Secretar. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 21.01.2025, ora 13.00, Comuna Pochidia, comuna Pochidia, sat Borodesti, Str. Principala nr. 69, judetul Vaslui, Sala de sedinte. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Vaslui, Vaslui, Str. Stefan cel Mare nr. 54, judetul Vaslui, telefon 0235/311.582, fax 0235/312.432, e-mail: tr-vaslui@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 21.11.2024.
1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Timisesti, comuna Timisesti, Str. Inv. Rafael Anton nr. 4, judetul Neamt, telefon 0233.787.050, fax 0233.787.050, e-mail: timisesti @nt.e-adm.ro, cod fiscal 2614252. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: -Imobil teren in suprafata de 1.000 mp, avand carte funciara 52220 si numar cadastral 52220, situat in sat Plaiesu, comuna Timisesti, Str. Neamtului nr. 2, judetul Neamt, apartinand domeniului privat al Comunei Timisesti, conform caietului de sarcini, H.C.L. Comuna Timisesti nr. 105/12.11.2024 si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: prin solicitare scrisa la Compartimentul Relatii cu publicul si secretariat administrativ al Comunei Timisesti. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: Compartimentul Relatii cu publicul si secretariat administrativ al Comunei Timisesti, comuna Timisesti, Str. Inv. Rafael Anton nr. 4, judetul Neamt. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: Persoanele interesate pot achita contravaloarea documentatiei de atribuire de 10 Lei/exemplar, ce se achita la Serviciul Impozite si taxe, contabilitate, proiecte, mediu si achizitii publice al institutiei. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 06.12.2024, ora 14.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 16.12.2024, ora 16.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Compartimentul Relatii cu publicul si secretariat administrativ al Comunei Timisesti, comuna Timisesti, Str. Inv. Rafael Anton nr. 4, judetul Neamt. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: 1 exemplar original. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 17.12.2024, ora 11.00, la Caminul Cultural din sat Timisesti, comuna Timisesti, Str. Inv. Rafael Anton nr. 4, judetul Neamt. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Instanta de contencios administrativ de pe langa Tribunalul Neamt, Piatra Neamt, B-dul Decebal nr. 5, judetul Neamt, telefon 0233.219.493, fax 0233.210.247, e-mail: tr-neamt-scivil @just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 18.11.2024.
ECOPIATA S.A. IASI organizeaza licitatii publice cu strigare pentru inchirierea urmatoarelor terenuri si spatii comerciale: - terenul nr. 4 (20 mp) din Bazar, destinat amplasarii unei rulote pentru activitatea de fast food, pe 16.12.2024 - ora 9.30; - terenul nr. 2 (20 mp) din Bazar, destinat amplasarii unei rulote pentru activitatea de fast food, pe 16.12.2024 - ora 9.45; - spatiul comercial S1 (5,87 mp) – Piata Independentei pe 16.12.2024 – ora 10.00; - spatiul comercial S3 (24 mp) - Piata Independentei pe 16.12.2024 - ora 10.30; - spatiul comercial S4 (38 mp) - Piata Independentei pe 16.12.2024 - ora 11.00; - spatiul comercial S5 (72,5 mp) - Piata Independentei pe 16.12.2024 - ora 11.30; - spatiul comercial S9 (48,21 mp) - Piata Independentei pe 16.12.2024 - ora 12.00; - spatiul comercial S25 (30,00 mp) - Piata Hala Centrala pe 16.12.2024 - ora 12.30; - spatiul comercial S6 (28,65 mp) – Piata Hala Centrala pe 16.12.2024 – ora 13.00; - teren nr. 2 (25 mp) din Piata Pacurari, destinat amplasarii unei rulote/ chiosc/ modul, pe 16.12.2024 – ora 13.30; - teren nr. 1 (30mp) din Targul Auto, destinat amplasarii unui container/ rulote/ chiosc, pe 16.12.2024 – ora 13.45; - spatiul comercial S2 (28,65 mp) – Piata Hala Centrala pe 16.12.2024 – ora 14.00; - spatiul comercial S9 (28,65 mp) – Piata Hala Centrala pe 16.12.2024 – ora 14.30. Licitatiile vor avea loc la sediul firmei din Str. Anastasie Panu nr. 48. Caietele de sarcini se pot cumpara de la secretariatul societatii, unde se va depune documentatia pentru inscriere pana la data si ora de incepere a fiecarei licitatii. Informatii suplimentare la tel. 0232/267844.
Vin vremuri economice tulburi! Avertismentul lui Adrian Vasilescu, consilierul lui Mugur Isărescu
12/12/2024 00:14

Romanii intampină tot mai multe dificultăti in achitarea creditelor, iar firmele resimt o presiune financiară crescută, conform celui mai recent Raport asupra stabilitătii financiare publicat de Banca Nati ...

Euro a scăzut la minimul ultimelor șapte luni
11/12/2024 20:34

Revenirea cererii de monedă natională si reducerea aversiunii fată de risc, au impins cursul monedei unice la minimul ultimelor sapte luni. Piata locală s-a deschis la 4,971 lei iar ordinele de vanzare de v ...

 Mii de produse ale meșterilor populari la Târgul de Crăciun Învie Tradiția
11/12/2024 17:47

  Proiectul national Învie Traditia, cel mai mare magazin de artă populară, intampină ca de obicei sărbătorile magice ale Crăciunului intr-un mod special, prin organizarea Targului de Crăciun ...

Boloș.” România a fost în centrul discuţiilor la Bruxelles„
11/12/2024 00:19

Romania este printre cele cinci state membre cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare fiscală de şapte ani in loc de patru, a anunţat, marţi, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, care se află la re ...

Lansarea proiectului DIGITALIZAREA INTREPRINDERII LA S.C. CLINICA EQUILIBRIUM S.R.L.
10/12/2024 14:57

 Lansarea proiectului DIGITALIZAREA INTREPRINDERII LA S.C. CLINICA EQUILIBRIUM S.R.L.

Actualizarea codurilor CAEN din 2025: Ce trebuie să facă SRL-urile, PFA-urile și alte firme la ONRC
09/12/2024 18:21

De la 1 ianuarie 2025 se actualizează codurile CAEN, pentru a trece la revizia rev. 3 NACE, iar profesionistii din Romania, fie că vorbim despre firme SRL sau de persoane fizice autorizate (PFA), ori intrepri ...

Ce se va întâmpla cu indexarea pensiilor, promisă de la 1 ianuarie 2025. Declaraţia Ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu.
09/12/2024 16:20

Romanii asteaptă ca de la 1 ianuarie 2025 să se indexeze pensiile, dar situatia politică din tară naste temeri cu privire la măsurile care vor fi luate de la anul. Simona Bucura Oprescu a lămurit acest ...

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor intensifică toate controalele de sărbători
09/12/2024 14:20

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) intensifică acţiunile de control, pană pe 24 decembrie 2024, prin intermediul structurilor de la nivel naţional şi j ...

Numărul angajaților bugetari a ajuns la o cifră record. Cheltuielile de personal au crescut spectaculos
09/12/2024 11:33

 Aparatul bugetar din Romania a ajuns, la finalul lunii octombrie 2024, la un număr record de 1.300.297 de posturi ocupate, depăsind pentru prima dată din 2009 pragul de 1,3 milioane. Această crestere ...

”Bomboana de pe coliva” economică. Adrian Negrescu avertizează românii că urmează un guvern ”de austeritate”: Prima taxă care ar crește
09/12/2024 10:43

Analistul economic Adrian Negrescu a vorbit despre măsurile pe care le-ar putea lua noul guvern, unul de ”austeritate natională”. Casa de vanzare cu 2 camere, mobilata si utilata, in Iasi, Poiana ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei