Leonardo Badea (BNR): "Reducerea inegalităților, un imperativ pentru resetarea economiei după criza pandemică"

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 10-06-2020 10:48


 

Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

„Pentru o lungă perioadă de timp, pe lista de priorități a liderilor aproape din toate statele lumii, vor rămâne între primele rânduri preocuparea pentru sănătatea populației și controlul efectelor pandemiei, precum și pentru reconstrucția economiei. Unul dintre motivele esențiale pentru aceasta este că, așa cum se poate deja observa din statisticile care au început să redevină disponibile, efectele pandemiei și blocajele generate de aceasta agravează inegalitățile preexistente și accentuează deteriorarea țesutului social, element vital pentru viitorul comunităților în care trăim. Toți am observat în  această perioada a măsurilor dure de interdicție privind  circulației persoanelor o acutizare a tensiunilor. Din cauza efectelor economice ale crizei, aceasta ar putea continua, adăugându-i-se creșterea polarizării sociale și eroziunea sentimentului de apartenență (la comunitate), ceea este posibil să alimenteze în continuare neliniștea socială la nivel global și regional.

Deși poate părea surprinzător, pandemia pe care o traversăm acum nu este excepțională în exacerbarea inegalităților preexistente. De-a lungul istoriei (îndepărtate), acest scenariu s-a repetat nu de puține ori. Un studiu publicat in luna mai 2020 de Davide Furceri, Prakash Loungani, Jonathan Ostry și Pietro Pizzuto (cercetători din cadrul FMI și Universității din Palermo), au studiat date privind cinci epidemii majore care au avut loc în ultimul secol și care au afectat mai multe țări/zone geografice. Autorii argumentează că, în medie, o astfel de epidemie majoră conduce la creșterea semnificativă și persistentă a coeficientul gini al unei țări (una dintre cele mai populare măsuri ale inegalității) cu o valoare considerabilă, respectiv 1,25 puncte procentuale în medie în cinci ani de la respectiva criză epidemiologică.

Rezultatele studiului menționat confirmă că, de regulă, episoadele de criză sanitară majoră afectează mai acut populația săracă, acesteia lipsindu-i rezervele financiare pentru a se pune la adăpost, iar veniturile sale nete fiind într-o mai mare proporție vulnerabile față de efectele crizei. Există mai multe căi pentru combaterea acestui efect nociv, dar cea mai eficientă rămâne probabil creșterea economică robustă și inclusivă, care poate că nu neutralizează în totalitate fenomenul de creștere a polarizării sociale dar cel puțin are efecte puternic pozitive asupra nivelului de trai al tuturor categoriilor sociale. De aici rezultă nevoia de stimulare a refacerii cât mai rapide a economiei după ameliorarea crizei sanitare și concluzia că politicile de austeritate (pentru stăpânirea deficitului și datoriei) nu sunt o soluție din acest punct de vedere. De altfel chiar și autorii studiului menționat argumentează în favoarea acestei ipoteze, rezultatele cercetării lor arătând că nivelul creșterii coeficientului gini ulterior episoadelor de epidemie majoră se dovedește a fi foarte sensibil la ritmul de creștere economică post-epidemică (ex. amplificarea inegalității este mai redusă dacă recuperarea economică este mai accelerată).

De altfel, creșterea economică sustenabilă mai accelerată ar ajuta și la ameliorarea altor probleme importante cu care se confruntă acum economiile lumii ca efect al pandemiei COVID-19, de exemplu deficitele bugetare în creștere accelerată și amplificarea nivelului datoriei publice raportate la PIB.

În cazul unei economii deschisă, emergentă, de dimensiune relativ mică precum cea a României, soluția pentru o astfel de creștere presupune identificarea setului optim de măsuri care să satisfacă un sistem foarte complex de restricții. Dintre aceste măsuri, probabil cele mai importante sunt:

  1. găsirea surselor bugetare de finanțare a măsurilor de stimulare a economiei în condițiile unui spațiu fiscal redus fără a avea ca unică soluție  creșteri de taxe care ar genera  exact efectul contrar de împovărare a populației și mediului de afaceri, putând fi eficiente în schimb  măsurile de redistribuire a avuției care nu ar afecta populația cu venituri  medii și mici.
  2. masuri privind securitatea sanitară și socială a oamenilor pentru a creste încrederea generală in capacitatea de reacție si adaptare a societății
  3. atragerea și fructificarea la maxim a resurselor financiare disponibile în cadrul pachetelor de asistență și programelor Uniunii Europene adresate statele membre
  4. mai mult ca oricând masuri care vizează încurajarea  capacitații de a construi sisteme inovative

Situația actuală determinată de criza pandemică COVID-19 a generat o afectare gravă  a economiei, simultană pe partea cererii și a ofertei. De aceea este necesar un răspuns de amploare aproape fără precedent (pe timp de pace) al guvernelor, care trebuie să abordeze problemele induse de pandemie pentru a preveni intrarea economiei în colaps, creșterea prețurilor, sărăcirea populației și accentuarea inegalităților sociale.

Din această perspectivă, efortul autorităților se canalizează, pe de o parte pe necesitatea vitală de operaționalizare rapidă a programelor de susținere a economiei și acordarea de sprijin agenților economici, iar pe de alta parte pe nevoia de a asigura resursele de finanțare a acestor măsuri de la nivelul bugetului de stat.

În acest context, pentru a avea resurse interne de combatere a efectelor crizei și stimulare a creșterii economice pe termen mediu, reformarea sistemului fiscal este crucială. Ar trebui să aibă prioritate regândirea taxelor pe avere și combaterea (în cadrul unui efort conjugat la nivel global) practicii de  evitare a  impozitării  prin domiciliere fiscală în jurisdicții cu fiscalitate redusă (paradisuri fiscale). Pe cât posibil instrumentele de taxare a muncii și a consumului ar trebui să fie trecute în planul secund. Probabil că în anii următori, pe plan european și internațional, presiunile pentru accentuarea măsurilor de redistribuire a avuției și bunăstării în scopul reducerii inegalităților, prin revizuirea în acest scop a sistemului fiscal, vor fi din ce în ce mai accentuate.

Din perspectivă monetară, dacă pe partea ofertei de bunuri și servicii de bază furnizarea acestora este asigurată, atunci riscurile de inflație vor fi probabil reduse. Deși măsurile de prudență sanitară și distanțare socială ce vor fi aplicate în continuare implică cheltuieli mai mari și eficiență mai scăzută a activității pentru o serie de companii, probabil că într-o primă fază antreprenorii vor pune pe primul plan reluarea activității și salvarea afacerii, profitul venind abia pe planul secund. De aceea este de așteptat ca, acolo unde este posibil, aceste costuri să fie preluate prin diminuarea marjei de profit și doar o parte mai mică să fie transmisă în prețul final al bunurilor și serviciilor. Acest comportament ar fi cu atât mai mult încurajat cu cât va fi mai repede restabilită încrederea în revenirea la o funcționare a României, în condiții de (nouă) normalitate și previzibilitate, astfel ca mediul de afaceri să fie stimulat să gândească pe termen mediu și lung, de manieră constructivă și orientată spre dezvoltare (inclusiv creștere de productivitate și reducere de costuri), nu în regim de criză și cu scopul de fructificare și recuperare rapidă a resurselor investite. Desigur, vor exista și excepții, domenii înguste de activitate în care creșterea de costuri nu va putea fi acoperită în acest fel sau în care concurența este redusă, cazuri în care prețurile vor crește. Ca acest lucru să se întâmple este importantă și refacerea (redesenarea) cât mai eficientă și rapidă a lanțurilor de aprovizionare, cu scopul de menținere a unui nivel de competitivitate prin costuri cât mai apropiat de cel anterior crizei.

De asemenea, efectul psihologic la nivelul consumatorilor, pe care inevitabil, l-a produs decelerarea sau recesiunea economică în urma șocului pandemic va determina probabil creșterea inclinației spre economisire a populației (acumularea de rezerve sau „solduri de precauție” de către gospodării și persoane fizice), ceea ce va acționa de asemenea, cel puțin pe un orizont previzibil de timp, împotriva unui șoc inflaționist. Mai mult decât atât, guvernele vor trebui să acopere o parte din deficitul de cerere care probabil va rezulta în urma reducerii consumului populației, și să adopte inițiative pentru susținerea ocupării forței de muncă și protejarea veniturilor angajaților. Acesta este motivul pentru care numeroase guverne din țări avansate economic vizează programe de investiții publice complementare sprijinului acordat sectorului privat prin linii de credit de refinanțare pentru  bănci, astfel încât acestea, la rândul lor, să poată menține linii de credit pentru capitalul de lucru al companiilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste linii de refinanțare oferite  prin canalul bancar ar trebui să sa fie condiționate de angajamentul întreprinderilor de a menține  angajații cel puțin cu nivelul de  salarizare  actual.

Băncile centrale, acum la fel ca oricând, pe timp de criză sau de dezvoltare economică, continuă să joace un rol cheie. Noua normalitate pe care băncile centrale din economiile dezvoltate o traversează deja de mai bine de 10 ani (ulterior declanșării crizei financiare globale) implică folosirea, în funcție de necesități, și a instrumentelor neconvenționale de politică monetară, care stabilesc diverse canale de injectare a lichidității în economie (Díaz-Bonilla 2016 și 2018).

În conjunctura economică actuală, sprijinirea ofertei și a cererii de bunuri și servicii de bază va necesita o extindere a ofertei de bani. De aceea băncile centrale trebuie să-si diversifice în continuare panoplia instrumentelor de politică monetară. În paralel, pe parcursul acestui proces, sistemul bancar trebuie monitorizat continuu pentru a asigura funcționarea corectă și menținerea robusteții acestuia. Așa cum în prezent este necesară o anumită flexibilitate pentru debitori, pe cale de consecință abordarea flexibilă este necesară  și în cazul instituțiilor de credit atunci când acestea sunt evaluate de autoritățile de supraveghere. Din fericire, sistemul bancar, pe ansamblu, a intrat în această criză cu un nivel confortabil al rezervelor de capital și lichiditate, mult mai ridicat prin comparație cu situația anilor 2006-2007 dinaintea crizei financiare globale.

Situația economică de complexitate și dificultate extremă, fără precedent în epoca modernă, necesită în continuare, uneori, și  răspunsuri neconvenționale, deși acestea pot ascunde riscuri și vulnerabilități privind evoluția viitoare a sistemului economic și financiar, dacă nu sunt evaluate și gestionate adecvat, la fel ca orice medicament care în cadrul unui tratament potrivit aduce beneficii iar administrat în exces sau de o maniera inadecvată poate genera neplăceri. Da, există mai multe exemple de țări care, în trecutul mai îndepărtat, au abuzat de abordări monetare neconvenționale, ceea ce a dus la șocuri inflaționiste de amploare, devalorizări puternice, crize în cadrul sistemelor de plăți etc.  De aceea cuvintele de ordine în conduita de politici a băncilor centrale trebuie să rămână prudența, echilibrul, evaluarea atentă și amănunțită, acțiunea graduală și proporțională, în folosirea oricăror instrumente, inclusiv a celor neconvenționale.

Este important ca toți participanții în economie să fie conștienți că instrumentele de politica monetară, cu atât mai mult cele neconvenționale, deși sunt necesare și eficiente atunci când sunt utilizate adecvat, nu constituie un panaceu al rezolvării tuturor problemelor economice. Aplicarea acestora depinde de foarte multe constrângeri existente la nivelul economiei în funcție de dimensiune, structură, grad de dezvoltare tehnologică și complexitate, deschidere față de exterior și integrare regională, competitivitate externă, poziționarea în cadrul relațiilor comerciale internaționale, amploarea capitalului autohton, circulația monetară, natura și mecanismele sistemului de plăți, rezervele disponibile (de orice fel), alcătuirea socială, nivelul de educație financiară, gradul de intermediere și incluziune etc. Practic instrumentele de politică monetară acționează asupra unui organism extrem de complex, a cărui funcționare depinde de enorm de multe variabile și caracteristici (inclusiv comportamentale), de aceea eficacitatea acestora variază de la o economie la alta și de la un moment de timp la altul, calibrarea lor fiind extrem de delicată.

Politicile publice care pot contribui la relansarea economică nu se limitează la domeniul fiscal-bugetar și monetar. De exemplu, un aport la finanțarea economiei reale o are și sectorul financiar nebancar, prin fondurile de investiții și de pensii precum și prin societățile de asigurare. Acestea din urmă pot contribui mai mult la gestionarea  adecvată a riscurilor de către mediul de afaceri, în viitor (pentru că în domeniul asigurărilor este inadecvat să existe acțiuni noi retroactive, acolo unde evenimentele sunt deja produse și riscurile/pierderile sunt certe atât din punct de vedere etic dar si actuarial), prin produse și mecanisme de asigurare adaptate nevoilor companiilor în noua economie, cu respectarea principiilor de prudență, solvabilitate, lichiditate și viabilitate specifice acestui sector (inclusiv conform cadrului european de reglementare Solvency II).

Contribuția și suportul comunității europene la relansarea economiilor naționale din spațiul UE sunt la fel de importante ca și acțiunile guvernelor naționale. Sprijinul financiar alocat prin bugetul și mecanismele comunitare se adaugă efortului financiar al guvernelor statelor membre și compensează diferențele mari dintre state în ceea ce privește capacitatea de stimulare a economiei ca urmare a decalajului de spațiu fiscal al bugetelor naționale.

Așa cum am mai afirmat momentul actual este un test important pentru manifestarea solidarității Europene și a celei internaționale. Au existat în perioada acută a crizei pandemice momente emoționante de solidaritate spre exemplu Franța a donat un milion de măști, Germania a livrat 7 tone de echipamente medicale inclusiv ventilatoare și măști anestezice, Polonia, România și Germania au trimis echipe de medici specialiști, Cehia a livrat costume de protecție și aparate de ventilație pentru Italia iar  Austria, Germania și Luxemburg au internat si tratat pacienți din Italia și Franța.

În acest moment de start al refacerii economiei, un nou gest de solidaritate ar însemna prioritizarea folosirii fondurilor europene de către țările cu situații economice complicate. La nivelul UE avem o unitate în diversitate iar în  situația actuală este crucial să facem această prioritizare  pentru a nu permite adâncirea abruptă a decalajelor economice existente între statele membre. Pachetele financiare prezentate până în acest moment de instituțiile europene pentru sprijinirea statelor membre au amploarea și adresabilitatea necesare. Astfel, pe 27 mai Comisia Europeană și-a prezentat propunerea pentru planul de recuperare, inclusiv un buget UE revizuit pentru perioada 2021-2027 de 1,1 trilioane de euro și o consolidare temporară de 750 de miliarde de euro (programul Next Generation EU). Acestea se adaugă celor trei plase de siguranță de 540 miliarde EUR deja instituite de UE pentru a sprijini companiile, salariații și instituțiile administrative din spațiul comunitar. În total efortul financiar al UE pentru reconstrucția post-pandemică se ridică la circa 2,4 trilioane de euro. României îi sunt alocate peste 71 de miliarde de euro, circa 40 de miliarde în cadrul bugetului multianual și aproximativ 31,2 miliarde de euro ca parte a programului de consolidare temporară. Dintre acestea cea mai mare pondere o reprezintă finanțări nerambursabile. România trebuie să facă o prioritate majoră din absorbția și utilizarea eficientă a acestor finanțări, pentru susținerea și dezvoltarea economiei locale, așa cum este de așteptat că vor proceda toate celelalte state membre.

Consecințele socio-economice ale pandemiei sunt și probabil vor continua să fie distribuite in mod diferențiat la nivel regional în România, datorită unor eterogenității semnificative a volumului de investiții și nivelului de productivitate a muncii, precum și a diferitelor modele de specializare între regiuni. Aceasta implică un risc substanțial de extindere a disparităților regionale în România, între capitala și restul regiunilor sau între zonele urbane și rurale. Îmbinată cu riscul încetinirii sau chiar a inversării temporare a procesului de convergență economică spre media UE, situația actuală necesită răspunsuri politice specifice.

Având în vedere toate acestea, devine de maximă importanță colaborarea în cadrul unui parteneriat cât mai larg care să includă instituțiile fundamentale ale statului si pe  cele reprezentative ale mediului de afaceri, și care sa permită identificarea soluțiilor adaptate fiecărui sector al economiei locale, pentru a depăși abordările care oferă soluții generale, unilaterale, fără a se face corelația necesară între nevoi si resurse, ceea ce ar putea produce dezechilibre macroeconomice majore în viitor. Un succes în acest demers va contribui la recâștigarea încrederii tuturor categoriilor de participanți în economie, ceea ce se va dovedi cu siguranță cel puțin la fel de important și eficient ca și stimulii financiari, pentru că va contribui la readucerea pe făgaș a consumului și investițiilor, implicit stimulând creșterea economică mai rapidă și mai echilibrată decât ar putea să o facă doar injecțiile de bani (din elicopter sau nu). Dovadă stau experiențele din ultimii zece ani din economii dezvoltate care și-au permis să elibereze capitaluri importante către circuitul economic, dar pentru că nu au reușit să readucă și încrederea într-un parcurs stabil și previzibil al economie și societății, creșterea  a revenit doar foarte timid ”.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

"EuroBusiness LRJ" S.P.R.L., in calitate de lichidator judiciar al debitoarei "FANYON" S.R.L., conform Hotărârii nr.120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 05.08.2021, 12.08.2021, 19.08.2021, 26.08.2021, 02.09.2021, 09.09.2021, 16.09.2021, respectiv 23.09.2021, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd.Magheru, nr.31, et.1, cam.25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobile, proprietatea debitoarei: BUNURI IMOBILE, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA), Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, situată în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 96,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, nr. cad. 77045,CF nr. 77045 a Mun. Brăila și Construcția C1-grup social, nr. cad. 77045-C1, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, Sc la sol=93,00 mp și Sc desf=279,00 mp, cu regim de înălțime S+P+1E; 16.869,65. Proprietate imobiliară, cu destinație industrială,s ituată în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, CF nr.72141 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 580,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, nr.cad.3362, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Construcția C1-spațiu producție și sediu, nr.cad.3362-C1, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=367,89 mp și Sc desf=735,78 mp, cu regim de înălțime P+1E,Construcția C2-centrală electrică, nr.cad.3362-C2, CF nr.72141a Mun. Brăila, Sc la sol=13,99 mp, cu regim de înălțime P și Construcția C3-atelier, nr.cad.3362-C3, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=36,67 mp, cu regim de înălțime P. 37.667,00. Proprietate imobiliară, teren și construcții cu destinație nerezidențială, situată în Localitatea Eforie Sud, Str. Eternității nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 950,00 mp din acte (972,00 mp măsurat), amplasat în Loc.Eforie Sud, Str. Eternității, nr.1, Jud. Constanța, CF nr. 102530 a localității Eforie Sud, nr.cad.102530, Construcția C1(construcție fără acte)-locuință, nr.cad.102530-C1, Sc=123,00 mp, Construcția C2(construcție fără acte)-magazie, nr.cad.102530-C2, Sc=8,00 mp, Construcția C3(construcție fără acte)-spații cazare, nr.cad.102530-C3,Sc=32,00 mp, Construcția C4-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4, Sc=43,00 mp, Construcția C5-umbrar, nr.cad.102530-C5, Sc=26,00 mp, Construcția C6-grup sanitar, nr.cad.102530-C4, Sc=10,00 mp; Construcția C7-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4,Sc=6,00 mp, Construcția C8-spații de cazare, nr.cad.102530-C8, Sc=90,00 mp, Construcția C9-magazie, nr.cad.102530-C9, Sc=5,00 mp, Construcția C10-spațiu comercial și locuință, nr. cad.102530-C10, Sc=57,00 mp și Construcția C11(construcție fără acte)-spații de cazare, nr.cad.102530-C11, Sc=58,00 mp. 69.831,65. Prețurile nu includ TVA, urmând a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292, (alin.2),l it.F, din Codul Fiscal,în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON,deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini,urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail :vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activelor imobile este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, 0729.292.746, mail: vanzari@lrj.ro, office.is@lrj.ro, telefon:0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail:paula.stoian@fanyon.ro.
Tribunalul Neamţ, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 1445/103/2018, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunrilor mobile din patrimoniul debitoarei S.C. „Casa Scutaru” S.R.L., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. Grigore Ureche, bl. G3, et. 3, ap. 71, judeţul Neamţ, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Valoare -lei-, 1. Tractor articulat forestier 690 OP, 98.460,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile mobile scoase la vânzare este cel de mai sus. Vânzarea se va face conform hotârârilor adunării creditorilor din data de 05.05.2021 şi 02.06.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc începând cu data de 02.08.2021, ora 1200 şi se vor organiza şedinţe de licitaţie publică cu strigare la un interval de 7 zile, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei pentru fiecare bun mobil, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei, a caietului de sarcini, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Preţul caietului de sarcini este 500 lei şi este obligatoriu pentru participanţii la licitaţie. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul – verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
Tribunalul Iaşi, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 8766/99/2017 (527/2017), în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. „Kolado” S.R.L., cu sediul în sat Dancu, str. Daliei nr. 70, bl. D3, sc. A, et. 3, ap. 13, judeţul Iaşi, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Componenţa, Valoare -lei-, 1. Bunuri mobile, Echipamente şi utilaje, 90.670,00, 2. Bunuri mobile, Mijloace de transport, 62.700,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunrile scoase la vânzare este cel de mai sus, iar vânzarea se va face conform regulamentului de vânzare şi hotărârea Adunării creditorilor din data de 23.07.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc la data de 13.08.2021, ora 1000 şi se vor organiza 5 şedinţe la un interval de 7 zile, respectiv până la data de 10.09.2021, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al bunului licitat, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al bunului licitat şi a caietului de sarcini, respectiv 500 lei, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
„DIVERSIFICAREA ACTIVITATII SC GLOBAL IDL SRL, PRIN ACHIZITIONAREA DE UTILAJE EVOLUATE TEHNOLOGIC” cod SMIS: 134287
04/08/2021 09:00

PROIECTUL: „DIVERSIFICAREA ACTIVITATII SC GLOBAL IDL SRL, PRIN ACHIZITIONAREA DE UTILAJE EVOLUATE TEHNOLOGIC” finantat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară ...

Țepe la cazare în Costineși. Turiști care au plătit avans mii de lei pentru a rezerva o cameră au rămas cu ochii în soare. ”Locatia NU exista!!!”
04/08/2021 08:39

 Mai multi romani au rămas si fără bani si fără cazare după ce au plătit avans pentru a rezerva o cameră intr-o vilă din Costinesti care aparent nu există in realitate sau nu este introdusă in c ...

Moldovenii au scos pe străzi alte zeci de mii de rable
04/08/2021 01:09

* pe străzile Iasului au apărut, in ultimele sapte luni, 19.038 autoturisme, dintre care 6.869 second-hand importate si doar 1.257 noi * in cele sase judete ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est au fost inmatri ...

Cum arată viaductul uriaș de la Tălmăcel al Autostrăzii Pitești-Sibiu. Doar picioarele au înălțimea unui bloc cu 10 etaje VIDEO
03/08/2021 18:02

 Imagini impresionante de la santierul constructiei viaductului Tălmăcel, cea mai amplă lucrare din lotul 1 al Autostrăzii Pitesti Sibiu. Are peste jumătate de kilometru lungime, iar inăltimea p ...

 O statuie din fier a unui copac tropical, avertisment pentru consecințele defrișărilor
03/08/2021 08:54

  Artistul şi dizidentul chinez Ai Weiwei a dezvelit, in oraşul portughez Porto, o statuie din fier, cu o inălţime de 32 de metri, sub forma unui copac tropical, operă de artă care, speră artistu ...

 Iașul mai are în plată doar 1.509  șomeri
03/08/2021 00:11

* pe langă acestia, alti 7.337 someri au iesit din plată in ultima vreme, aflandu-se in căutarea unui loc de muncă * cei mai multi someri ieseni au varste cuprinse intre 40 si 49 de ani - 2.588, si peste 55 ...

Se asfaltează un nou drum ce va face legatura între Moldova și Ardeal
02/08/2021 21:03

Pe drumul judetean DJ 127A, limita cu judetul Harghita prin comuna Bicazul Ardelean, se realizează in prezent podetele si zidurile de sprijin, in cadrul lucrării de modernizare. Investitia a inceput anul tre ...

Grecia se topește. Cele mai mari temperaturi din ultimii 30 de ani
02/08/2021 19:45

Grecia este lovită de "cea mai gravă caniculă de după 1987", in urmă cu peste 30 de ani, a avertizat prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, in timp ce mercurul termometrelor se aşteaptă să urce ...

VIDEO Ministrul Transporturilor: Stadiul fizic al lucrărilor la podul suspendat peste Dunăre de la Brăila se apropie de 50% / Noi imagini cu lucrările la turnuri și drumuri
02/08/2021 18:04

 Stadiul fizic al lucrărilor la podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, care includ podul si drumurile de legătură, se apropie de 50%, a anuntat ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, care pr ...

Comoara care ar putea salva economia României, abandonată în subteran: o tonă de minereu se vinde și cu 200.000 de euro
01/08/2021 17:58

Zeci de mii de tone de grafit zac nefolosite in Baia de Fier, in timp ce o lume intreagă se bate pe această resursă unică. Din grafit se extrage grafenul, esential in energia verde, iar o tonă se vinde si ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei