Moldova a înregistrat doar 78 de produse tradiționale

Cele mai multe produse au fost înregistrate din Neamț * pe locul doi se află Botoșaniul, care a scos pe piața cele mai multe produse din lapte din Moldova * poziția a treia este ocupată de Suceava, urmată de Iași * Vasluiul a înregistrat doar două produse, iar Bacăul, unul singur

În plină pandemie, moldovenii au înregistrat, anul trecut, 78 de produse tradiționale, aproximativ 10 la sută din totalul de la nivel național, care a fost, în 2020, fiind de 712.

Din punct de vedere al numărului de produse tradiționale înregistrate anul trecut, pe primul loc se ală Neamțul, cu 28 de noi mărci, cele mai multe fiind dulcețuri (13). Pofticioșii pot opta astfel pentru dulcețurile „Două surori” produse la Bicaz, gama incluzând preparate de nuci verzi, cireșe amare, vișine, mure sau afine, sau pentru cele de la „Vrâncioaia” (comuna Dumbrava Roșie), deliciile având la bază cireșe amare, căpșuni, vișine, cireșe albe, zmeură, afine sau mure. Tot Neamțul a înregistrat și cele mai multe conserve din legume (5), mai exact zacuscă de fasole, ciuperci, ghebe, vinete, hribi sau pește, pe etichete fiind trecute tot firmele „Două surori” și „Vrâncioaia Tradițional”. La carne, lista produselor tradiționale a fost completată cu patru sortimente - Mușchi mioritic, Piept țărănesc, Șunculiță țărănească (preparate de firme Crosta, din Săbăoani) și Pastramă tradițională (firma Roca, Piatra Neamț). La patiserie, lista continuă cu Pâine albă de Tazlău, Pâine neagră de Tazlău, Specialități cu cartofi de casă, Pâinea bunicii și Plăcinte moldovenești.

Botoșaniul, lider la brânzeturi

Pe locul doi în clasament se află Botoșaniul, care a înregistrat 10 sortimente de produse lactate, din totalul de 21 de noi produse tradiționale. De altfel, județul din nordul țării are cele mai multe produse lactate tradiționale din toată Moldova. Gurmanzii se pot delecta cu Telemea, cașcaval sau smântână dulce Suhardo, cu Cașcaval Cicos, Brânză fraământată, cașcaval sau telemea Viofanny, produse la Săveni,  Cașcaval Vlăsie ori Cașcaval Lelița sau Genys. Dacă preferă preparatele din carne, atunci își pot așeza pe masă Pastramă de carne de porc, ceafă afumată, mușchi file, pastramă de vițel sau cârnați afumați Tatarciuc, la desert pot savura Cozonacul Domnesc sau Alivencile Moldovenești MGM, preparate la Stăuceni, ori Dulceața de trandafiri „Deliciul Mihaelei”. Dacă au început ospățul cu o Țuică de prună de Rădeni (singura băutură înregistrată anul trecut), la final, se pot trata cu Siropul de trandafiri „Deliciul Mihaelei”.

Pe locul al treilea, ca număr de produse tradiționale înregistrate anul trecut, se află Suceava, cu 14 delicii, cele mai multe fiind din carne și fructe (câte cinci), urmate de cele din lapte (3) și unul din pește. Cârnați boierești, costiță hițuită, mușchi copt în jar, jambon țărănesc și tobă, toate de la Baciu, preparate la Câmpulung Moldovesc, Urdă și caș Deluț, de la Fundu Moldovei, Cașcaval Izvorul Alb de la Câmpulung Moldovenesc, merișoare zdrobite din Cămara Huțulilor, dulceață de gutui „Bunătățile Tinei”, de trandafir, de cireșe amare sau magiun de prune (provenite de la Șcheia) și păstrăv afumat de la Vatra Dornei sunt bunătățile pe care bucovinenii le-au așternut pe lista produselor tradiționale în doar un an.

Iașul promovează preparatele din carne

Cu doar 11bunătăți nou aduse în atenție, Iașul ocupă locul al patrulea. Cele mai multe, șase la număr, au fost preparate din carne - Chișcă moldovenească și Chișcă cu orez a Marcel, Ceafă de porc afumată și coaptă, pastramă de porc coapăt, slăninuță afumată, înregistrate de Fabrica de fum, și Pastrama de oaie de la Cimpoeșu și produse de patiserie - Plăcinte poale-n brâu de la Moțca, Cornulețe și sărățele, de la Cofetăria de acasă, Vărzări din Magazia Morăriței. La capitolul băuturi a fost trecut doar un singur sortiment - „Anticum de Butea” o băutură fermentată naturașlă din mure, obținută la Butea. Vasluiul a scos pe piață doar două produse - „Dulceața de gutui a bunicii Elena” (din comuna Bădeana)  și Dulceață de zmeură Coasta Neagului. Bacăul se află pe ultimul loc în regiune, cu doar un singur deliciu - Păstrăv afumat în hârzob de brad, preparat la Palanca.

Din păcate, deși documentația pentru certificarea ca Produs tradițional nu este extrem de complicată, foarte puțini producători aleg să înceapă demersurile pentru obținerea atestatelor, mulți dintre aceștia preferând doar să invoce faptul că produc și comercializează produse tradiționale. În acest mod, consumatorii nu sunt corect informați, iar producătorii autorizați au de suferit de pe urma acestor practici neloiale.

Maura ANGHEL