Numărul căsătoriilor a scăzut în primele 7 luni cu aproape 9.000

 

Din acesta se poate observa că, după Revoluția din 1989, graficul privind căsătoriile are două ”cocoașe”, una în 1990 și alta în 2007. Cea din 1990 se datorează entuziasmului de după Evenimentele din 1989, ieșirea din comunism aducând un consistent val de speranțe și bucurie. De asemenea, nupțialitatea a avut două perioade de creștere puternică în România, prima este cea de după ˈ90, când, spune profesorul Corneliu Iațu ”un factor declanșator pentru creșterea numărului de căsătorii a fost și entuziasmul de după Revoluție, de după comunism, în care toată lumea s-a gândit că o să fie frumos, iar alții nici nu s-au mai gândit ci pur și simplu s-au căsătorit. La fel cum a fost și Decretul lege nr.84 din 21 februarie 1990, prin care tinerii căsătoriți puteau cumpăra verighete de aur de 14 karate din magazinele Ministerului Comerțului Interior la un preț mai mic decât cel de pe piața neagră. Prețul era unul rezonabil – verighetele simple se puteau lua cu 650 lei/gr, verighetele cu cizelura mecanică se cumpărau cu 700 lei/gr iar cele cu cizelura manuală le luai cu 800 lei/gr.

 

A doua cocoașă se datorează Legii nr. 396/2006 prin care tinerii căsătoriți primeau 200 de euro de la Stat și care a dus la creșterea numărului de căsătorii.

 

De asemenea, vârsta medie la prima căsătorie a urcat de la circa 26 de ani în 1990, la peste 33 de ani în prezent.
 

Potrivit INS, în luna iulie 2019, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 16.392 căsătorii, cu 2.054 mai multe decât în luna iunie 2019. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2.284, cu 147 mai puţine decât în luna iunie 2019.

 

​În anul 2018 s-au înregistrat puțin peste 140.000 de căsătorii, rata nupţialităţii urcând la 6,5 căsătorii la 1000 locuitori. Creşterea numărului de căsătorii încheiate în anul 2018, comparativ cu anul 2017, s-a înregistrat în mediul urban.

 

Structura căsătoriilor pe grupe de vârstă ale soţilor în anul 2018 evidenţiază următoarele aspecte:

• în mediul urban, femeile se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural. Astfel, în mediul urban 32,5% dintre căsătorii au fost încheiate de femei din grupa de vârstă 25-29 ani (faţă de 27,1% în mediul rural), iar în mediul rural 32,7% dintre căsătorii s-au încheiat de femei în vârstă de 20-24 ani (faţă de 18,6% în mediul urban);

• în mediul rural, numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani a depăşit semnificativ pe cel înregistrat în mediul urban, fiind de 2,0 ori mai mare. În anul 2018, vârsta medie la data căsătoriei a crescut faţă de anul 2017 atât la bărbaţi, cât şi la femei. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, a fost de 33,8 ani la bărbaţi şi de 30,6 ani la femei.

Atât vârsta medie la prima căsătorie, cât şi vârsta medie la căsătorie au continuat să înregistreze, în anul 2018, o uşoară creştere, astfel încât se menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă mai înaintată. Pe termen lung, acest fenomen este de natură să influenţeze negativ natalitatea, ca efect al reducerii perioadei fertile conjugale.

 

În profil teritorial, numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în Municipiul Bucureşti (24.476 căsătorii), iar cel mai mic număr de căsătorii s-a înregistrat în judeţul Tulcea (1.087 căsătorii). Peste 6000 de căsătorii s-au înregistrat în judeţul Iaşi (6.641), iar peste 5.000 de căsătorii în judeţele Suceava (5.179) şi Timiş (5.135).

 

Vârsta medie a bărbaţilor la data căsătoriei a fost cuprinsă între 31,3 ani în judeţul Suceava şi 36,5 ani în Municipiul Bucureşti, iar vârsta medie a femeilor la data căsătoriei a fost cuprinsă între 28,0 ani în judeţul Suceava şi 33,8 ani în Municipiul Bucureşti. Fenomenul de creştere a numărului de căsătorii la 1000 locuitori înregistrat la nivel naţional a evoluat pe judeţe cu amplitudini diferite, cele mai mari rate de nupţialitate înregistrându-se în Municipiul Bucureşti (11,5‰), judeţul Ilfov (7,7‰) şi judeţul Iaşi (7,0‰), iar cele mai mici rate de nupţialitate s-au înregistrat în judeţul Tulcea (4,6‰) şi în judeţul Vâlcea (3,4‰).

 

Datele pentru anul 2017 (ultimul an pentru care sunt disponibile date la nivel european) evidenţiază că România se situează printre ţările cu o rată a nupţialităţii ridicată, de 7,3‰, alături de Lituania (7,5‰), Cipru şi Letonia (6,8‰) şi Malta (6,3‰). Ţările învecinate României, Bulgaria (4,0‰) şi Ungaria (5,2‰), au rate de nupţialitate mai mici decât ale României.

 

Luna iulie 2019 faţă de luna iulie 2018