Oraşul din România care a suferit cea mai mare depopulare. Două recorduri negative în doar un deceniu Citeste mai mult: adev.ro/qum79s

Oraşul este o reşedinţă de judeţ din estul României, care a avut parte de un monopol politic. Evoluţia sau involuţia sa demografică va fi stabilită în următorul recensământ al populaţiei, prevăzut pentru 2022. 

 În anul 2002, pentru prima dată în istorie, municipiul Focşani, reşedinţa de judeţ a Vrancei, avea să depăşească recordul din punct de vedere al populaţiei stabile de aici, cifrele oficiale de la recensământ depăşind 100.000 de locuitori. Oraşul încă mai avea ceva efervescenta, întrucât fabricile construite pe timpul comunismului funcţionau şi generau locuri de muncă.

Nu se putea vorbi de investiţii străine, pentru că acestea nu au existat nici atunci şi nu sunt nici astăzi, dar situaţia era echilibrată şi părea ca lucrurile vor evolua. Odată cu devalizarea întreprinderilor, situaţia s-a schimbat radical. În doar un deceniu, din 2002 şi până în 2012, oraşul Focşani a înregistrat o depopulare de 28%, ajungând de la 103.219 locuitori în 2002, la 73.868 locuitori. S-au pierdut deci aproape 30.000 de locuitori, în condiţiile în care la nivelul judeţului Vrancea scăderea populaţiei a fost de 47.000 de oameni.

 

Este practic cea mai dramatică scădere de populaţie înregistrată în România, ţinând cont că în care alte oraşe au crescut din punct de vedere numeric. Una dintre explicaţii este că prăbuşirea economică a oraşului i-a făcut pe oameni să ia calea străinătăţii, în căutarea unui trai mai bun. Autorităţile locale au dat vina pe condiţiile grele de viaţă generale din societatea românească, motiv pentru care românii au plecat în state precum Italia, Spania sau Marea Britanie. Cum era văzut Focşaniul pe vremuri În perioada interbelică alta era situaţia târgului Focşanilor, care la recensământul din 1930 a ieşit pe locul 5 în Moldova după Iaşi, Cernăuţi, Chişinău şi Galaţi. Despre primele trei nici nu se putea crede altceva, ele fiind vechi capitale de regiuni istorice româneşti, cu populaţii numeroase aşezate între hotarele lor, iar despre Galaţi ştim cu toţii că s-a bucurat dintotdeauna de o poziţie privilegiată, fiind edificat pe cursul celui mai important fluviu de pe continent, Dunărea, unde se întâlneau interesele a mii de negustori din toate colţurile Europei.

 

Despre populaţie în general, Ion Ionescu de la Brad spunea în 1869, în prestigioasa lucrare “Agricultura română din judeţul Putna”, următoarele: “Populaţia este cel mai important lucru din societate, pe care o constituie, şi în Stat, căruia îi dă putere şi mărire”. Mai târziu, autorii „Monografiei judeţului Putna“ au remarcat câteva aspecte negative cu efect asupra zonei geografice din care face parte şi Focşaniul: „Judeţul Putna, azi parţial Vrancea, nu exercita atunci, aspect se pare valabil şi azi, nici o atracţie pentru lumea din afară, sporul de populaţie înregistrat la acea vreme datorându-se creşterii naturale, biologice, iar în ceea ce priveşte o politică demografică, se credea că este bine a se lua măsuri înainte de fi prea târziu” În prezent, aşa cum arată statisticile, Focşaniul este demografic mult în urma unor oraş precum Bacău, Botoşani, Suceava şi Piatra Neamţ. Pe plan naţional se situează pe locul 30 - adică dintre reşedinţele de judeţ, oraşul depăşeşte, din punct de vedere al resursei umane, doar vreo zece municipii omologe. “Pentru administraţia actuală, indiferent de justificări, faptul că a pierdut aproape 2000 de focşăneni anual de la recensământul din 2002 nu poate fi un motiv de bucurie, chiar dacă este evident că nu putea în niciun fel să-i reţină pe cei dornici de un trai mai bun, dispuşi să-l găsească oriunde în altă parte. Ce s-ar mai putea face pentru a mai schimba lucrurile? Destule, numai să se dorească de către cei plătiţi să găsească soluţii la astfel de probleme”, este de părere istoricul vrâncean Florin Dârdală.