Plafonarea preţului la energie a dat peste cap activitatea companiilor românești

Care este percepţia companiilor, furnizori şi consumatori de energie, în privinţa măsurilor luate de autorităţi anul trecut, pentru a diminua impactul negativ al creşterii preţurilor în acest sector şi cum cred aceştia că va evolua piaţa românească de energie au fost temele sondate de cel mai recent studiu al companiei de consultanţă EY. „Turbulenţelor majore, resimţite de economiile europene în urma pandemiei COVID-19 din perioada 2020-2021, li s-a adăugat anul trecut, ca factor agravant, şi cel mai mare conflict armat declanşat în Europa după cel de-al doilea Război Mondial, cel dintre Rusia şi Ucraina. Poate cea mai importantă criză determinată de acest război este cea energetică, cu impact semnificativ asupra tuturor economiilor europene”, se precizează într-un comunicat al EY.

Indiferent de domeniul de activitate, companii de toate tipurile, dimensiunile şi modelele de business au fost afectate, iar guvernele ţărilor membre ale Uniunii Europene au căutat şi au aplicat soluţii cu scopul de a diminua efectele crizei energetice, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru companii.

Plafonarea preţurilor la energie a fost una dintre principalele măsuri adoptate în România, fiind resimţită de 63% dintre contribuabilii intervievaţi în cadrul studiului ca având un impact mare sau foarte mare asupra activităţii lor. Un procent de 21% au spus că această măsură a avut un efect marginal (mic şi foarte mic), iar 16% au declarat că nu au resimţit niciun efect al acestei măsuri.

Potrivit cercetării, dacă măsura în sine a fost, teoretic, benefică pentru majoritatea companiilor, 75% dintre respondenţi spun că nu au reuşit recuperarea sumelor de la bugetul de stat într-un termen rezonabil, astfel încât să nu le fie afectat fluxul de numerar şi doar 25% s-au declarat mulţumiţi de acest proces. Ca intervale de întoarcere a sumelor în conturile contribuabililor, din studiu reiese faptul că aproape jumătate dintre respondenţi (46%) şi-au recuperat banii după mai mult de 90 zile, restul fiind distribuiţi aproape egal pe alte intervale de timp. În plus, aproape două treimi dintre companiile intervievate (61%) au declarat că deficitul de cash flow, cauzat de întârzierea recuperării sumelor de la bugetul de stat, a fost dificil de finanţat.

Regimul fiscal al plafonărilor, dificil de aplicat şi netransparent

Plafonarea preţurilor la energie a fost percepută ca având un impact mare şi foarte mare de aproximativ 63% din respondenţi. Unul dintre dezavantajele acestor măsuri a fost limitarea accesului la finanţare pentru furnizorii de energie, 75% dintre aceştia recuperând cu întârziere sumele datorate de autorităţi.

În ceea ce priveşte regimul fiscal al plafonărilor de preţuri în domeniul energiei, acesta a fost resimţit de majoritatea companiilor (peste două treimi dintre cei intervievaţi - 73%) ca fiind dificil de aplicat şi netransparent.

Pe de altă parte, tratamentul fiscal privind impozitul pe profit, TVA şi al preţurilor de transfer al acestor plafonări a fost neclar pentru mai mult de 74% dintre respondenţi.

În aceeaşi ordine de idei, în privinţa scopului acestor plafonări, adoptate de statul român în ideea susţinerii economiei, aproape 60% dintre respondenţi consideră că acestea nu şi-au atins scopul.

Având în vedere situaţia ce rezultă din răspunsurile privind regimul fiscal şi dificultăţile în recuperarea sumelor, dar şi alţi factori, aproximativ 67% dintre respondenţi se aşteaptă la modificări privind măsurile de plafonare a preţurilor energiei şi contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetic (FTE). În privinţa acestuia, de altfel, aproape 80% dintre respondenţi consideră că modul de declarare şi calcul nu este deloc facil. Raluca STROE