Start-Up Nation nu dă nicio şansă antreprenorilor din marile oraşe

Antreprenorii români continuă să critice modul în care proiectele sunt avizate în programul Start-Up Nation şi apreciază că politica „primul venit, primul servit” este dăunătoare pentru că impune un criteriu arbitrar şi nu considerente economice în finanţarea proiectelor. Mai mult, antreprenorii din marile oraşe ale ţării acuză ministerul pentru Mediul de Afaceri de discriminare în programul Start-Up Nation 2018-2019, deoarece, spun aceştia, prin noua formulă a programului nu vor mai avea acces la finanţare, pentru că firmele înfiinţate în aceste regiuni vor fi depunctate.

Practic, antreprenorii care vor să-şi deschidă mici afaceri în Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Cluj, de exemplu, cu fonduri nerambursabile, vor fi depunctaţi puternic în programul Start-Up Nation 2018, fiind aproape sigur excluşi de la finanţarea de maximum 200.000 de lei de la stat, dacă modificările propuse de Ministerul pentru Mediul de Afaceri vor fi aplicate.

Iaşul, doar poziţia 27 în topul IMM-urilor

Potrivit propunerii de grilă de punctaj, aflată în dezbatere publică la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, firmele din judeţele în care numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) este mai mare de 4 la 100 de locuitori vor pierde din start 15 puncte la evaluarea automată a planurilor de afaceri. Asta înseamnă că nu vor putea obţine mai mult de 85 de puncte. La acest punctaj, în ediţia din 2017 a programului nu aveai nicio şansă la finanţare. Pentru Start-Up Nation 2018 se prevede un sistem de departajare „primul venit-primul servit”, dar numai pentru firmele cu punctaj mai mare sau egal cu 90 de puncte, ceea ce înseamnă că cei cu 85 de puncte sau mai puţin nu vor trage foloase din înscrierea rapidă în sistem, pentru că lor nu li se aplică sistemul „primul venit-primul servit”.

În aceste condiţii, printre cele mai avantajate firme se vor afla cele din zona Moldovei, unde numărul întreprinderilor mici şi mijlocii la 100 de locuitori este foarte mic.

Conform unui clasament întocmit de startupcafe.ro, pe baza situaţiei primite miercuri de la Institutul Naţional de Statistică, cele mai puţine IMM-uri la suta de locuitori se află în judeţele Botoşani (0.88) şi Vaslui (1.01). Situaţia din celelalte judeţe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est este una destul de îngrijorătoare, Iaşul, cu 1.71 IMM-uri la 100 de locuitori, fiind urmat de Suceava (1.53), Bacău şi Neamţ (ambele cu 1.49). Iaşul ocupă poziţia 27 într-un top naţional condus detaşat de judeţul Ilfov (5.35 IMM-uri la suta de locuitori), urmat de municipiul Bucureşti (5.24), de judeţele Cluj (4.11), Timiş (3.11) şi Braşov (2.95).

Conform propunerii de grilă de punctare Start-Up Nation 2018, firmele din judeţele care au 4 sau mai puţine IMM la 100 de locuitori primesc din start 20 de puncte, iar cele care au peste 4 IMM la 100 de locuitori primesc doar 5 puncte.

„Vom avea tot mai multe startup-uri înfiinţate în mediul rural”

,,Înţelegem interesul autorităţilor pentru a stimula mediul de afaceri rural, însă respingem discriminarea regională, impusă prin noile criterii de punctare în Start-Up Nation. Studenţii, care ar trebui să fie principalii beneficiari ai sprijinului statului pentru a deveni antreprenori în mediul în care activează, sunt practic excluşi din acest mecanism. În plus, diferenţierea regiunilor în funcţie de densitatea mediului de afaceri este arbitrară, nefiind prezentat niciun studiu care să releve în mod clar, cu date economico-financiare actualizate, diferenţele dintre judeţe şi regiuni”, a declarat, pentru Mediafax, Adrian Negrescu, managerul firmei de consultanţă Frames. Acesta a mai precizat că programul Start-Up Nation ar trebui să ofere oportunităţi de dezvoltare egale tuturor zonelor din ţară. ,,Chiar dacă se va păstra acest criteriu arbitrar, vom asista la un fenomen inerent. Vom avea tot mai multe startup-uri înfiinţate în mediul rural şi care vor activa, cu puncte de lucru, în zonele cu vad economic, în marile oraşe”, susţine Negrescu.

Programul ar urma să debuteze în noiembrie

Antreprenorii susţin că modul în care proiectele sunt avizate în Start-Up Nation, reprezintă şi el o problemă. „Politica - primul venit, primul servit - este dăunătoare pentru că impune un criteriu arbitrar şi nu considerente economice în finanţarea proiectelor”, afirmă experţii, care consideră că este nevoie de prioritizare a finanţării proiectelor în funcţie de potenţialul economic.

Potrivit acestora, în condiţiile în care mediul de afaceri intern este format, în proporţie de peste 80%, din companii cu un grad redus de tehnologizare din cauza accesului restrâns la creditare şi capitalizare, susţinerea industriilor creative este primordială.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea programului Start-Up Nation a fost lansat luni şi se va afla în consultare timp de 30 de zile. Potrivit analiştilor, în actualele condiţii, cel mai probabil că programul ar urma să debuteze în noiembrie, iar finanţarea, 2 miliarde de lei, ar urma să fie alocată în anul viitor.

Prin Programul „Start-up Nation - Romania” se poate acorda ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari. Dan BERCIU