2018 – un an de încălzire pentru România

 Dorian OBREJA

 Anul care tocmai stă să se încheie a fost, pentru România, nici prea-prea, nici foarte-foarte. De fapt, calificativul ce îi poate fi acordat depinde, fatalmente, dar cât se poate de firesc, de către cel care i-l dă. Astfel. din statistici şi comunicate ale celor aflaţi la putere, putem afla (iar unii pot chiar să şi creadă!) că lucrurile merg tot mai bine, că ne aflăm pe un trend ascendent, că indicatorii x şi y au fost nu doar îndepliniţi, ci şi depăşiţi (asta în buna tradiţie de dinainte de 1989....), economia ţării noastre crescând cu peste 4 la sută în acest an. Totul este, zic eu, să punem frână la timp, altfel vom lăsa de căruţă celelalte biete state membre ale UE care nu se pot lăuda cu asemenea performanţe.

Printre optimiştii de serviciu se află un personaj, altădată „locotenentă” a lui C.V.Tudor, astăzi ditamai deţinătoarea unui foarte important portofoliu (ministerial, căci despre cel personal sau despre cont nu am atâtea zerouri să îndrăznesc măcar a gândi, başca a scrie). Într-un recent bilanţ cu care se împăuna, arăta că, pe perioada mandatului ei (şi al Partidului, şi al Preşedintelui acestuia, desigur), salariul minim a fost majorat de două ori, şi că va creşte iarăşi, începând cu 1 ianuarie 2019, iar valoarea punctului de pensie a fost majorată de la 917 lei, mai întâi la 1.000, apoi la 1.100 lei (de aceea vedem atâţia pensionari galbeni de graşi pe stradă...). Şefa sa, premiera, a făcut şi ea un bilanţ. din care rezultă că situaţia e încă şi mai grozavă, atâta vreme cât, în acest an, veniturile bugetare sunt cu 12 la sută mai mari faţă de 2017. Nu ştiu dacă aveţi capacitatea de a vă da seama cât de bine o ducem. E adevărat, cei mai mulţi dintre noi, de pe o zi pe alta, nu prea mult, căci România continuă să deţină a doua cea mai ridicată mortalitate din UE...

Problema este că, aşa cum bine au sintetizat analiştii de specialitate, „în vreme ce economia creşte, nivelul de trai al românilor bate pasul pe loc, ţara noastră situându-se pe penultimul loc din Uniunea Europeană la esenţialul capitol „bunăstare economică”. Se produc nişte bani, se înregistrează profituri, dar toate acestea nu se regăsesc în buzunarele românilor de rând, ci ale unor politicieni şi oameni de afaceri (necurate), aflaţi încă în ţară, ori plecaţi în bejenie, din Costa Rica până în Madagascar, de atâta persecuţie.

Nepotrivirea dintre ceea ce se declară şi ceea ce este în realitate este sesizată şi de către simplii cetăţeni. Şi, de fapt, dacă este să calificăm într-un fel sau altul anul 2018, de părerea şi percepţia majorităţii trebuie să ţinem seama.

Un recent sondaj, realizat concomitent printre românii din ţară şi din SUA ( de parcă ne-am pregăti să devenim a 51-a stea pe steagul cu dungi şi astre; şi, de fapt, în multe situaţii politicienii se comportă ca şi cum acest lucru s-a şi întâmplat...), 74 la sută – un procent uriaş! - dintre cei întrebaţi în ce direcţie consideră că se îndreaptă România răspund, tragic: „greşită”.

Dincolo de toate acestea, putem considera 2018 drept un an de „încălzire” pentru România. Din ianuarie 2019, ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului UE – acum să vedem capacitatea alor „noştri” Iar în următorii doi ani, vor avea loc alegerile prezidenţiale, locale şi legislative, adică acele evenimente unde se fac (chiar şi prin trucare) cărţile şi se împart ciolanele. Aceste evenimente contează cu adevărat, restul e praf în ochii noştri...

 

1.