Adevărații teroriști rămân ascunși

Dorian OBREJA

Totul s-a desfășurat precum în tentativa de materializare, pas cu pas, a unui scenariu extrem de bine pus la punct.

Joi, 7 martie a.c., ambasada SUA din Rusia averiza asupra unui atac iminent la Moscova. Ambasada nu a furnizat (cel puțin nu public)  detalii suplimentare, dar a precizat că trebuie evitate concertele și mulțimile, îndemnându-i pe toți cetățenii americani să părăsească Rusia imediat.

În aceeași zi, cu câteva ore mai devreme, serviciile ruse de securitate anunțaseră că dejucaseră un atac terorist, plănuit de o celulă a grupării Statul Islamic.

Multe zile mai târziu (probabil dată fiind situarea pe locul I al agendei a alegerilor prezidențiale), mai precis abia marți, 19 martie, Vladimir Putin a afirmat că scopul „declarațiilor proovocatoare recente ale unro structuri oficiale occidentale privind posibilitatea unor atacuri teroriste în Rusia dăunează societății rusești; toate acestea seamănă cu un șantaj pur și simplu și cu intenția de a intimida și destabiliza societatea noastră”. 

Vineri, 22 martie (deci la circa două săptămâni după averizarea americană), în jurul orei locale 20, s-a consemnat un atac terorist la sala de concerte Crocus City Hall, din Krasnogorsk, la periferia Moscovei. Potrivit relatărilor, au fost patru bărbați înarmați, care au efectuat un atac cu arme de foc și săbii asupra persoanelor aflate în incina complexului, folosind și dispozitive incendiare pentru a da foc sălii. Ca urmare, cel puțin 140 de persoane au fost ucise și peste 100 rănite.

Atacul a fost revendicat de filiala Provincia Khorasan a Statului Islamic. Ca o ironie a sorții, într-o țară islamică, anume în Dubai, Burj Khalifa – cea mai înaltă clădire din lume – a fost iluminat în culorile steagului rusesc, în semn de solidaritate cu victimele atentatului...

Iarăși cu întîrziere, abia sâmbătă, 23 martie, și-a făcut apariția publică Vladimir Putin, care a subliniat că suspecții încercau să fugă în Ucraina și că cei care au ordonat atacul vor fi pedepsiți.

De notat că, în săptămâna anterioară atacului, serviciile de securitate operaseră mai multe arestări, vizînd persoane care plănuiau atacuri teroriste (la un nod feroviar transsiberian sau urmărind otrăvirea soldaților ruși). Aceleași servicii de securitate au declarat, după atacul de la sala de concerte (revendicat deja de ISIS), că 11 persoane (dintre care 4 atacatori) au fost reținute.

Imediat după atac, a început un soi de război propagandistic.

Autoritățile rusești, în frunte cu președintele Putin, arată cu degetul spre Kiev, susținând că „cei patru atacatori au încercat să fugă în Ucraina, unde a fost pregătită o fereastră pentru trecerea frontierei”.

Casa Albă a declarat că nu are dovezi despre o implicare a ucrainenilor în atacul terorist de la Moscova.

În replică, Kremlinul a afirmat că, dacă Statele Unite știu cu certitudine că Ucraina nu a fost implicată, ar trebui să împărtășească orice informație pe care o dețin.

În sfârșit, de la Kiev a fost lansată o teorie halucinantă, și anume că atacul a reprezentat o „operațiune specială planificată de seriviciile speciale rusești, cu scopul de a discredita Ucraina și întreaga lume liberă”.

Cel mai sigur este că planificatorii atacului vor rămâne neștiuți și, deci, nepedepsiți. Iar multe întrebări vor rămâne fără răspuns, printre care cele referitoare la nefuncționarea detectoarelor de metale, pasivitatea paznicilor, ignorarea avertisementelor, târzia intervenție a forțelor speciale.