Becerească şi omvească prietenia austro-saso-română!

 Dorian OBREJA

Joi, 8 decembrie 2022. În cadrul Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) al UE, desfăşurat la Bruxelles, Austria şi Olanda au pus piedică, la propriu, intrării României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, votând împotrivă, cu consecinţele nefaste de rigoare.

Las pentru altădată Olanda şi Bulgaria, pentru a mă referi doar la Austria şi România.

În zilele următoare votului amintit, în ţara noastră a început să se desfăşoare, chiar dacă nu la dimensiunile aşteptate, un soi de boicot la adresa unor firme austriece. Au fost închise sau s-a exprimat intenţia închiderii conturilor la băncile din România cu capital austriac - şi de către instituţii publice, dar şi cetăţeni, începând de la cei simpli şi terminând cu unul din cei mai mari fermieri din ţară sau un cunoscut organizator de evenimente.

Aduc aminte că Banca Comercială Română (pe primul loc în ţara noastră în topul celor mai profitabile bănci) este membră a Erste Group, bancă austriacă având sediul la Viena, cu circa 16 milioane de clienţi.
Pe de altă parte, mii de companii şi de simpli automobilişti au anunţat – unii chiar s-au ţinut de promisiune – că nu se vor mai alimenta cu carburanţi la OMV Petrom (care, în treacăt fie vorba, este prima ce scumpeşte benzina şi motorina în 2023!).

Şi aici trebuie să punctez: OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din sud-estul Europei, deţinătorul ei majoritar fiind OMV, companie cu sediul central în Viena. Şi cu o istorie ce merită amintită. Pe vremea ocupaţiei sovietice a unei părţi din Austria, în urma celui de al doilea război mondial, s-a constituit compania Soviet Mineral Oil Administration – sau SMV, transformată, în urma plecării ruşilor, adică în 1956, în OMV, adică Österreichische Mineralölverwaltungs Aktiengesellschaft, înregistrată oficial în Registrul Comerţului; după mai bine de jumătate de secol, mai precis în 2021, Forbes plasa Grupul OMV pe locul 413 în clasamentul celor mai mari companii publice din lume...

Nu s-a făcut nici un bilanţ al pierderilor înregistrate de către companiile austriece în decembrie 2022 şi prima jumătate a lui ianuarie 2023, ca urmare a boicotului, dar, ce certitudine, situaţia nu se prezenta roz şi putea escalada.

În plan politic, ţin să subliniez că Austria a fost pedepsită de către România în mod exemplar, chiar începând cu data de 9 decembrie, imediat după vot, ambasadorul ţării noastre de la Viena fiind chemat în acasă pentru – formulă diplomatică – „consultări”. Ca şi cum mai era ceva de consultat ! Chipurile – se vehicula belicos prin cancelarii – urma ca „oficialii români să scadă rangul reprezentării dipomatice a României în Austria”. Vă daţi seama ce trist arăta Viena fără Emil Hurezeanu... Presa mioritică lăudătoare a guvernanţilor a consemnat, ditirambic, precum că a fost vorba de o „reacţie diplomatică dură”, sau de un „semn de protest”. Pe 16 decembrie, politicienii români îşi mai arată o dată muşchii, MAE afirmând că nu ia în calcul retrimiterea ambasadorului României în Austria. Însă trece doar o lună şi, minune: aflăm că Hurezeanu (fost consilier al lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase) a fost retrimis la Viena, după ce Klaus Iohannis a avut o convorbire la telefon cu omologul său austriac. Cine ştie ce-or fi vorbit... Gurile rele pomenesc ceva de legături cu masoneria austriacă, de legăturile naş-fin (amândoi saşi) între locatarul principal de la Cotroceni şi consulul austriac de la Sibiu, dar, peste toate, de interesele becerist-erstiste şi petrom-omviste...

PS Declaraţie făcută recent de cancelarul Karl Nehammer: „Veto-ul Austriei rămâne în vigoare până când situaţia se va schimba fundamental”. Fără comentarii!