Bomboana pe colivă: cam-pan(dem)ia electorală!

 

Dorian OBREJA

Dacă am asista la o „competiţie” de noroc, precum ruleta (dar nu cea rusească!), mai mult sau mai puţin trucată, expresia cea mai apropiată de adecvare la situaţie ar fi „jocurile sunt făcute, nimic nu se mai poate schimba”.

Din păcate, nu asistăm la aşa ceva, ci suntem, cu toţii, într-o formă sau alta, mai mult sau mai puţin, implicaţi într-un război, care face zilnic victime şi în care duşmanul pare a ne fi superior.

De fapt, ne aflăm pe muchie de cuţit, nimic nu e încă bătut în cuie. Teoretic, la această dată, sunt posibile două scenarii.

A.Potrivit legii promulgate de locatarul principal de la Cotroceni (tot mai puţin vizibil, tocmai când ar fi mai multă nevoie de implicarea lui), din 20 iulie se strâng deja semnături pentru susţinerea candidaţilor la alegerile locale; depunerea candidaturilor se va face între 7 şi 18 august, iar campania electorală va debuta pe 28 august şi se va încheia pe 26 septembrie, a doua zi urmând să aibă loc prezentarea la vot (ironia sorţii face ca 27 septembrie să fie, în calendarul creştin ortodox, sărbătoarea „Pescuirii minunate”...).

B.Dacă, însă, se ve reveni la starea de urgenţă, şeful Autorităţii Electorale Permanente a precizat că „lucrurile vor fi suspendate”.

Dacă mergem pe prima variantă (ceea ce ar fi de preferat între două rele), situaţia relevată de sondaje (destul de diferită depinzând de firma care le-a făcut şi la comanda – plătită – a cui) se prezintă destul de complicat; şi, plecând de aici, oarece prognoze privind potenţialii câştigători au o doză de risc/relativitate considerabilă. PNL ar gravita pe undeva pe la 30-33 la sută, iar PSD – între 22 şi 28 la sută. E limpede, prin urmare, că nici unul dintre cele două mai importante formaţiuni politice nu poate obţine o majoritate (cu greutate nu atât în sine, pentru alegerile locale, ci dătătoare de speranţe/argumente pentru cele legislative). Pe cale de consecinţă, însemnate vor fi procentele obţinute de alte partide, precum şi alianţele încheiate între acestea şi cele doi „mari”; aşa încât trebuie văzut cât vor „recolta” USR-Plus (creditat cu circa 17 la sută), Pro-România (aproximativ 11 la sută), dar şi PMP, ALDE şi UDMR (variind între 4,7 şi 3,4 la sută). Se discută – deocamdată fără perspective certe şi imediate – despre o „mare alianţă de dreapta”, care ar putea obţine, la parlamentare, o majoritate de 53 la sută, destul de fragilă. Iar dacă dezastrul provocat în România de pandemie va continua şi se va amplifica, mulţi vor pune în cârca liberalilor gestionarea defectuoasă a situaţiei, ceea ce va mai scădea din procentele amintite, ducând către o situaţie de blocaj, sau, de ce nuŢ, către un guvern provizoriu de uniune naţională, până la trecerea molimei.

Eu, unul, văd un al treilea scenariu, singurul logic : referendum pentru meritocraţie sau tehnocraţie, căci, evident, guvernările politice au dat un faliment teribil, comensurat în pierderea a nenumărate vieţi omeneşti...Numai că niciun politician nu ar iniţia/vota aşa ceva, neavând stofă de sinucigaş!