Cine vrea/face/acceptă ca România să devină românia?

Potrivit unei postări a prietenului Mihai Dinu Gheorghiu – pe care îl citez, de această dată, ca avizat şi experimentat sociolog -, plecând de la cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică, şi de la o analiză apărută pe un site de ştiri, se poate trage un semnal grav de alarmă, sintetizat în întrebarea/titlu a acestor rânduri. Întrebare la care eu îmi asum responsabilitatea de a răspunde, argumentând în rândurile care urmează, cu un sec şi acuzator singur cuvânt – politicienii.
Din analiza amintită, îmi permit să citez, integral, acel pasaj care sintetizează aproape întreaga – mai mult decât alarmantă – situaţie: „Populaţia rezidentă a României e de 19,8 milioane de locuitori, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Date fiind faptul că se nasc mai puţini români decât mor (sporul natural e negativ) şi pleacă din România mai mulţi români decât cei care se întorc, am ajuns să "pierdem" aproape un sfert de milion de români. Potrivit calculelor INS, în varianta optimistă, pentru anul 2060, România ar putea avea 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă, doar 12,5 milioane locuitori. Varianta medie (care e şi cea mai plauzibilă), indică o Românie cu 13,8 milioane locuitori. În toate scenariile, judeţul Teleorman pierde cei mai mulţi locuitori».
Făcând haz de necaz, o posibilă explicaţie a fenomenului descris în ultima frază este aceea că locuitorii judeţului amintit pleacă în capitala ţării sau în cea a U.E., pentru a îndeplini înalte funcţii, dată fiind excepţionala lor valoare profesională & politică...
Lăsând gluma la o parte, este mai mult decât evident că, din lipsa condiţiilor adecvate de trai (de la cele materiale, la cele de sănătate), românii pleacă în alte ţări sau, din nefericire, fără întoarcere, pe lumea cealaltă. Şi cine nu asigură condiţiile menţionate? Răspunsul e unul şi acelaşi ca la întrebarea din titlu !
În analiza pomenită, se subliniază că, în ţara noastră, sunt numeroase localităţi – atât urbane, cât şi rurale - din care a plecat peste jumătate din populaţie, localităţi care, literalmente, sunt pe cale de a muri (cazurile cele mai dramatice fiind înregistrate în Oraşu Nou, din Satu Mare, şi Rediu, din Galaţi0. În tot contextul, o speranţă pentru ieşeni: potrivit prognozei, în zona lor se va contabiliza cea mai mică scădere a populaţiei rezidente, de doar circa 7,5 la sută...
Dar sunt şi veşti “bune”. În urmă cu doi ani, au apărut peste 80 de noi partide, dintre care 28 s-au şi înscris la alegerile locale. A sporit şi numărul membrilor formaţiunilor politice: social-democraţii au ajuns la peste jumătate de milion, liberalii, la circa 300.000 ş.a.m.d. Pe cale de consecinţă, creşte şi numărul politicienilor. Explicaţia e una simplă, şi este oferită, din păcate doar parţial (adică fără să se refere la cauze şi mecanisme) chiar de către unul dintre ei, care afirmă, extrem de tranşant, că «România este ţara cu cea mai săracă populaţie şi cu cei mai bogaţi politicieni». Mai e ceva de comentat?