Iaşul are nevoie de aer şi apă!
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Am fost înbtrebat, în mai multe rânduri, de ce abordez mai ales critic diferite subiecte legate de Iaşi. Răspunsul este mai complex: în primul rând, pentru că îl iubesc foarte mult şi visez la ce ar putea şi ar merita să fie; apoi, pentru că mă uit la alte oraşe – din ţara noastră, că, dacă ar fi să mă refer la unele din afară, s-ar complica situaţia -, am o senzaţie de invidie şi meditez: „de ce alţii da, şi noi nu”; în fine, pentru că sunt destui elogiatori, pe degeaba sau contra cost, ca să nu mai spun despre tendinţa permanentă a autorităţilor locale de a se auto-lăuda.
Am pornit aceste rânduri plecând de la o ştire recentă, prin intermediul căreia aflăm că „Primăria Cluj-Napoca face zece parcuri noi, care vor avea în total 110 hectare, urmând să investească până la 100 de milioane de euro”.
La prima vedere, şi Iaşul stă bine la acest capitol. Ba, dintr-un punct de vedere, mai bine ca alţii: avem Grădina Botanică, parcurile Expoziţiei şi Copou, zonele verzi de la Breazu, Bucium-Repedea şi Ciric. Numai că, privind cu atenţie pe hartă, observăm că toate aceaste sunt situate cumva pe centura şi la marginea oraşului. Şi acum regret că nu s-a acceptat oferta ca toată zona dintre Palatul Culturii şi str. Sf. Lazăr să devină un imens parc japonez; nu mă încălzeşte cu nimic că acum se discută de posibilitatea realizării unui parc în zona C.A. Rosetti-Moara de Vânt (deci tot la margine...), care să cuprindă şi „un colţ de grădină japoneză”.
Centrul municipiului e invadat de asfalt şi pavele – părculeţele de la Teatrul Naţional, Podu Roş şi ce a mai rămas în faţa Palatului Culturii fiind cu totul insuficiente, în condiţiile nefaste în care Iaşul continuă a rămâne cel mai poluat oraş din ţară.
Oficialităţile ar putea replica: oraşul dispune de o suprafaţă totală cu spaţii verzi de peste 650 de hectare, dar, dacă raportăm aceste spaţii la suprafaţa totală – aproape 100 km pătraţi -, procentul rezultat este trist. Mai rău decât atât, doar 428 hectare sunt în administrarea Primăriei, peste 120 hectare – în întreţinerea asociaţiilor de proprietari şi locatari -, şi peste 100 hectare, în proprietate privată; multe zone de la ultimele două categorii fiind părăsite sau neîngrijite.
Înapoi, la Cluj-Napoca: printre parcurile proiectate, se numără şi cele care vor schimba malurile râului Someş (pe apele căruia deja circulă iar bărci), unde se vor realiza zone pietonale, de agrement, piste pentru biciclete etc. Subliniez că proiectul (realizat de arhitecţi spanioli) a fost desemnat cîştigător al unui concurs internaţional, iniţiat de către primăria locală.
Şi mă uit cu tristeţe la cum arată Bahluiul (cel puţin între Podul de Fier şi zona Grădinari, căci mai la deal şi mai la vale e jale), comparând realitatea cu un proiect născut în urmă cu decenii, ce permitea şi transformarea malurilor înr-un prelung parc, dar şi navigarea pe râu. Unii au considerat acest proiect S.F., alţii l-au readus în atenţie la precedentele alegeri locale. Indiferent de opinii, situaţia a rămas aceeaşi, adică deprimantă. Şi e păcat!
Dar acuşi vin iar alegerile locale, şi din nou vom fi cadorisiţi cu multe parcuri şi un Bahlui navigabil...
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau