Iaşul se ceartă de la şireturi - Clujul e deja aliniat la start

Iaşul a ratat startul în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, dar mai grav este că riscă să piardă competiţia, înainte ca aceasta să fi început oficial. Lipsa unui consens total în jurul unui proiect „ al unei generaţii” şi o dulce lentoare moldovenească în a trece la treabă sunt handicapurile Iaşului faţa de principalul competitor – Clujul. Şase oraşe s-au înscris în cursa pentru titlul pentru capitală culturală europeană, Iaşul, Clujul şi Timişoara fiind cotate cu cele mai mari şanse. Din păcate, lipsa unor acţiuni concrete şi vizibile, a făcut ca Iaşul să apară ca un concurent neconvingător. Echipa de campanie de la Cluj e mai bine pregătită pentru maratonul cu final în 2021, în timp ce la Iaşi, ne certăm pe şireturile de la adidaşi.
Pot enumera doar câteva diferenţe dureroase pentru noi ieşenii. La Cluj funcţionează un Comitet Director în cadrul asociaţiei de promovare a oraşului pentru capitală culturală, unde sunt parteneri, printre alţii, primarul Emil Boc, de la PDL, cât şi preşedintele CJ Horia Uioreanu, de la PNL. Doi politicieni influenţi, din tabere adverse, conlucrează fără probleme într-un mega proiect. La Iaşi, orgoliile locale au împiedicat, până acum, o astfel de colaborare. Şi totul se întâmplă într-o perioadă în care părea că, în sfârşit, a venit şi vremea Iaşului. Partidul din conducerea căruia face parte primarul Gheorghe Nichita este la Guvernare, alături de partidul din care face parte şeful Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei. Mai mult, cel care şi-a asumat public obiectivul capitalei europene, europarlamentarul Cătălin Ivan, este un pion important la vârful PSD. Curios însă, Adomniţei promovează cel mai intens imaginea Iaşului în ultima perioadă, prin Gala UNITER, Festivalul de literatură şi traduceri şi participarea la Târgul de turism de la Romexpo. Şi Clujul a participat la un târg de turism, unul internaţional, la Berlin, unde standul a avut aproape 4.000 de vizitatori. Adomniţei se ocupă de promovarea Iaşului, dar mai mult în manieră proprie, fără a se implica în acţiunile demarate de alţii.
Şi europarlamentarul Ivan are meritul de a fi adus deja Iaşul în atenţia europenilor, fiind artizanul declarării Iaşului drept „Oraş european al sportului”. Acest mic avantaj va fi şters cu buretele în 2015, când Clujul va deveni Capitală Europeană a Tineretului. Între timp, europarlamentarul ieşean a câştigat o funcţie de conducere în PSD Bucureşti, fiind de la de la sine înţeles că preocupările şi interesele sale s-au dispersat faţă de momentul în care a lansat ideea capitalei europene. Rămânem însă cu avantajul de a avea un „inside man” tocmai în gaşca celor care lucrează la regulamentul pentru stabilirea viitoarelor capitale culturale. Pe lângă calitatea de membru în Comisia de cultură a PE, Ivan este şi raportor din umbră pe acest regulament.
În cifre efective Clujul stă mai bine ca Iaşul, bugetul de promovare al ardelenilor fiind de aproape 90.000 de euro din sponsorizări, în timp ce la Iaşi ne bazăm doar pe bugetul local. Nici pe reţelele de socializare, unde promovarea e gratis, nu stăm mai bine. Clujul are pe Facebook o pagină oficială sun denumirea Cluj-Capitală Culturală Europeana 2020 (deşi România va da capitala în 2021), care a strâns 730 de like-uri, plus încă una, cu doar 15 aprecieri (măcar a doua oară au nimerit anul). Pentru Iaşi, există doar o pagină neoficială Iaşi - Capitală Culturală Europeană, cu 65 de like-uri, 66 cu al meu.
Poate este momentul ca un nou cineva, un cineva care mai puţin preocupat cu vise voievodale, cineva care are de gând să rămână la Iaşi şi nu în altă parte, să-şi asume rolul de a coagula în jur oameni de calitate care să pună umărul la acest obiectiv „al unei generaţii”.