Imagini cu sau fără trup
Dimensiune font:
Din noianul de informaţii, înapoi la realitate.
Un orăşean din buricul târgului a ieşit să grebleze frunzele din grădină. A agăţat în mărul de la poartă două mâţe-bibelou. Le-a pus ochelari de soare şi le-a lăsat să privească spre tramvaie. Copacul cu mâţe are vad bun, oamenii traversează cu ochii la ciudăţenie. Apropiindu-se, privesc mai atent, zâmbesc şi probabil îi mulţumesc, în gând, omului care, nu se ştie de ce, i-a făcut să râdă într-o zi ploioasă.
Un pianist îşi aminteşte că, abia mutat în nou închiriatul apartament, după ora ritualică de exerciţiu, cineva a bătut la uşă: Mă iertaţi, dumneavoastră cântaţi mai devreme? Şi pianistul, cu jumătate de gură, aşteptând un lung şir de reproşuri: Da. Vecinul, întinzându-i o sticlă de vin, pe care până atunci o ţinuse ascunsă la spate: Lucram dedesubt... Am vrut să vă mulţumesc pentru muzică. Pianistul e Eduard Kunz, citatele sunt din memorie, iar interviul e de găsit pe „România de la Zero.ro”. Parcă era şi timpul!
Într-o altă serie de imagini, „fără trup”: un bătrân rugându-se, singur viu, în cimitirul nesfârşit; un copil care plânge pentru că altul i-a mâncat ciocolata. O postare pe facebook, aducându-ţi aminte de un om care nu mai e. Îţi petreci următoarele două ceasuri cu gândul la viaţă, la moarte, la viaţă. Pe aceeaşi reţea, o poezie „deocheată” de Ion Pribeagu, care concluzionează firesc: „Zadarnic, muritor sărman,/ Vrei să găseşti a vieţii cheie!/ Popescu scrie un roman,/ Fiindcă iubeşte o femeie”. Şi viaţa pare, dintr-odată, atât de simplă... Un om care îţi spune cât de mult a contat un cuvânt pe care tu ai uitat că l-ai rostit. O stradă cu arbori ale căror frunze au împrumutat toate culorile pământului. O stradă cu arbori. O toamnă. Un zâmbet. Un „mulţumesc”, atunci când cedezi prioritatea în trafic sau locul, în tramvai. O bătrână care vinde, la colţul străzii, flori din propria grădină, ca şi când ţi-ar vinde sufletul cu 2 lei. Ca şi când.
Un violonist care îşi pleacă pleoapele la primul acord, păşind, cu tine de mână, în altă lume. O mână pe umăr. Un umăr pe care să plângi. O noapte care ai fi vrut să nu se mai sfârşească. O oră în care ai îndrăznit, după ani de aşteptare. Un actor la aplauze. Un vis împlinit după alte zeci, sute, mii spulberate.
Restul sunt ştiri.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau