Mita uriașă nu se pedepsește

 Dorian OBREJA

În mod normal, mita (conform dicționarelor, sumă de bani sau obiecte primite, date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios), fiind un fapt de corupție, se pedepsește. Dar ar vorbi despre normalitate în niște vremuri ce nu se află deloc sub semnul acesteia nu are rost.

Vreau doar să subliniez că, atunci când valoarea mitei este mică, și pedeapsa trebuie să fie pe măsură; la fel, când valoarea e mare, pedeapsa trebuie să fie mare.

Dar când valoarea este uriașă? – vine o întrebare. Care mă pune în încurcătură, căci, dacă este să judec lucrurile și să formulez un răspuns după cele ce se întâmplă în realitate, este greu de afirmat, tranșant, că ar fi vorba tot de o pedeapsă uriașă. Mai rău decât atât, din exemplul la care am să recurg rezultă, absolut halucinant, că nici vorbă de o pedeapsă!

La începutul lui decembrie 2023, premierul maghiar declara, ritos, că se opune, și în consecință va vota împotrivă, inițierii procedurii de aderare a Ucrainei la UE, precum și acordării unui ajutor financiar al UE de 50 miliarde de euro aceleiași țări.

De reținut următoarele aspecte, în ordinea lor cronologică.

Tot în decembrie, dar 2022, Comisia Europeană decisese blocarea a 22 miliarde euro destinate Ungariei, până când guvernul acesteia nu avea să garanteze că programele de utilizare a acestora respectă Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale.

Pe 13 decembrie 2023, Victor Orban reitera consecvența sa față de cele două obiective amintite mai sus. Tot atunci (și exact înaintea summitului celor 27 la care urma să se ia o decizie) – tulburătoare coincidență! – Comisia Europeană anunța că va debloca, din suma menționată anterior, 10,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune.

Mișcarea Comisiei Europene a fost sesizată și comentată cât se poate de ferm: ”cedarea la șantajul lui Orban este o practică care ar trebui să înceteze chiar acum” – a clamat reprezentantul Renew Europe (al treilea grup politic din Parlamentul European).

Dar lucrurile erau departe de a se fi terminat. Șantajul dăduse roade, însă santajistul trebuia să-și joace rolul până la capăt. Așa că, la summitul pomenit, a avut loc o ”întâmplare” scenarizată perfect. La aproximativ trei ore după începerea discuțiilor, cancelarul german Olaf Scholz i-a sugerat premierului ungar să-și ia cafea și să o bea în afara camerei unde avea loc întâlnirea. Scholz avea credința că această strategie ar permite liderilor celor 26 de țări (rămase la discuții) să decidă în favoarea Ucrainei, iar liderului maghiar să poată susține că nu a votat ”pentru”.

Zis și făcut. Liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare (cererea fiind depusă de către Ucraina în februarie 2022, la puțină vreme după invazia rusă).

Însă nici acum lucrurile nu s-au terminat. Șeful de cabinet al premierului maghiar a sugerat că acesta s-ar putea abține, tot mergând la o cafea,  la următorul summit european (programat pentru februarie 2024)  la votul privind ajutorul financiar (de 50 miliarde euro) oferit Ucrainei! Nu s-au făcut precizări dacă recidiva va fi răsplătită prin deblocarea restului de bani pentru Ungaria...

În mod normal - pentru a încheia aceste rânduri așa cum le-am început -, șefii celor 27 de țări europene și liderii UE ar trebui să fie repere morale incontestabile, exemple demne de urmat. Se pare, însă, că aceasta rămâne un deziderat!