Mitingita, mai ceva ca meningita!

 Dorian OBREJA

Săptămâna aceasta, ca jurnalist, dar şi ca simplu cetăţean, respectiv potenţial votant pe 28 mai, la alegerile europarlamentare, m-aş putea considera invitat la nu mai puţin de trei evenimente, toate programate în Piaţa Unirii (ce bine ar fi ca numele acesteia să-şi pună amprenta pe ceea ce se va întâmpla!).

Joi, 9 mai, între 14,30 şi 19, va avea loc un miting electoral organizat de PSD; sâmbătă, 11 mai, între 16 şi 20, se va desfăşura un miting electoral organizat de PNl; duminică, 12 mai, între 18 şi 21, o adunare publică organizată de societatea civilă, urmată de un marş spre Palatul Culturii.

Am meditat pe îndelete la aceste teoretice invitaţii.

Să mă duc la toate trei, la vârsta mea, ar fi cam dificil. Să aleg un singur miting, şi acela să fie al unei anume formaţiuni politice, ar însemna să abandonez statutul meu, la care ţin de atâtea decenii, de jurnalist echidistant.

Ar mai rămâne cel al societăţii civile. Aici, însă, apar cel puţin două probleme. Prima: am alergie la termenul de „marş”, poate şi pentru că am reuşit să mă menţin printre cei care constituie „corpul” câinelui de pază al societăţii – presa nepartizană. A doua - şi aici încep să apară primele întrebări: Care societate civilă? Cine o reprezintă? Sper că nu oarece agramaţi & ilogici, care susţin că se ocupă de „organizarea de proteste şi/sau evenimente spontane”! Vorba aceea: spontan-spontan, dar să ştim şi noi...Oare nu cumva avem de a face cu grupuri aflate ân slujba unuia sau altuia dintre partide sau organizate în „laboratoare” mai mult sau mai puţin secrete? Îmi aduc aminte de alegeri locale precedente, în care un cuvânt greu de spus au avut conducători ai unor maşini galbene sau pretinşi suporteri sportivi...

Iar şirul întrebărilor nu se opreşte aici: de ce unii pot mai mult (PSD-4,5 ore), alţii mai puţin (PNL-4 ore), iar alţii, majoritari la urma-urmei, foarte puţin (SC-3 ore, cu tot cu...marş!) ? De ce trebuie să fie mitinguri declarat belicoase, în favoarea sau contra cuiva (indiferent că e persoană sau partid), când e vorba de alegeri pentru PE, temele fiind o Europă unită, o Românie bine integrată şi prosperă, situată şi ca forţă, nu doar ca populaţie şi dimensiuni pe locurile 7-8? În fine, de ce traseul aprobat al marşului va trece, „întâmplător”, pe lângă sediul unui partid şi pe lângă CJ, unde acelaşi partid are şefia şi majoritatea? Sincer, mi-e puţin teamă de ce s-ar putea întâmpla la aceste manifestări, dar mai ales duminică (poate nu degeaba însemnată în calendarul ortodox drept cea a Mironosiţelor).

Credinţa mea este că la aceste mitinguri, dacă tot se cheltuie atâţia bani pe ele (zeci de mii de oameni aduşi de prin toată Moldova), ar trebui să fluture steaguri tricolore, nu roşii sau albastre, ale unei formaţiuni politice sau alteia, şi să se scandeze „România, nu uita,/ în UE te poţi afirma!”, iar nu lozinci pro sau contra unor partide/persoane.

Altfel, vom avea de pierdut. Cu toţii. Mitingita va putea face mai multe victime ca meningita. Şi vom oferi un spectacol derizoriu şi cenzurator de speranţe!

PS Cât despre mine, joi, sâmbătă şi duminică, mă voi plimba în natură, care e frumoasă, paşnică şi armonioasă. După care voi urmări, de la stânga la dreapta şi invers, totate consemnările evenimentelor, ştiind că adevărul e pe undeva, la mijloc, şi scriind despre aceasta lunea viitoare.