Dorian OBREJA

Toate sunt foarte relative, ar putea spune un înţelept. Mai ales dacă ar fi să se refere la tablou precum cel care urmează a fi creionat prin compararea a două momente diferite – în timp -, dar foarte asemănătoare.

Să vedem mai în amănunt despre ce e vorba. În urmă cu doi ani şi trei luni, într-o publicaţie apărea o ştire cu un titlu cutremurător – «Alertă mondială ! Vine o foame de proporţii biblice » - şi cu un conţinut pe măsură, din care desprind doar două citate : « Foametea care ne pândeşte este una cu care omenirea nu s-a confruntat vreodată. O catastrofă de proporţii gigantice ne va arunca înapoi în istorie şi mare parte din populaţia globului nu va depăşi acest blestem » ; «Am putea să ne confruntăm cu foamete de proporţii biblice în cîteva luni ».

Au trecut de mai multe ori câteva luni şi, din fericire, predicţia nu s-a materializat.

Să însemne aceasta că a fost vorba doar de o falsă profeţie şi că putem sta/dormi liniştiţi ? N-aş miza foarte mult pe o asemena variantă !  Mai ales că, foarte de curând, a fost dat publicităţii un raport ONU, în care se subliniază că « foametea s-a accentuat din nou anul trecut, iar amploarea ei ar putea fi fără precedent în 2022 ». La prima vedere – fără a intra în profunzimea raportului - s-ar putea spune că avem de a face cu o repetare a profeţiei făcute în urmă cu doi ani şi trei luni. Lucrurile nu stau câtuşi de puţin aşa. Pentru că, în sinteză, în urmă cu doi ani, foametea întrevăzută la orizont se datora lipsei de alimente, pe când cea de acum, dacă va fi să fie, va avea drept cauză scumpirea alimentelor până la devenirea lor ca inaccesibile de către cea mai mare parte a populaţiei. Diferenţa faţă de 2020 este dată de cele întâmplate de atunci până acum : pandemia de covid 19, schimbările climatice tot mai accentuate şi, ca o bomboană pe colivă, războiul din Ucraina.

Întorcându-ne la raportul amintit, este de menţionat că, anul trecut, au fost afectaţi de foamete peste 800 milioane de oameni (reprezentând circa 10 la sută din populaţia planetei) ; pentru a înţelege mai bine creşterea dimensiunii fenomenului, trebuie spus că această cifră este cu aproximativ 50 de milioane mai mare decât în 2020 şi cu 150 de milioane faţă de 2019 ! Între cel din urmă an citat şi 2015, nivelul rămăsese relativ neschimbat. Cifrele pomenite pot sta la baza unei predicţii ce poate avea la bază un trend în egală măsură exploziv şi dramatic.

Specialiştii în domeniu indică drept principal motiv al foametei tot mai pronunţate creşterile la niveluri record de preţuri la alimente (generate de sporirea preţurilor la combustibili şi îngrăşăminte). Iar foametea va provoca o migraţie în masă la o scară fără precedent şi o destabilizare globală.

În circumstanţele globalizării fenomenelor (atât pozitive, cât şi negative), niciun stat nu este scutit de urmări şi nu poate pune bariere la graniţe pentru a le opri penetrarea. Deci nici România nu poate face excepţie. Asta în mod paradoxal, pentru că avem de a face cu o ţară care, potrivit celebrei (şi întemeiatei !) afirmaţii a ambasadorului Norvegiei, «ar putea hrăni 80 de milioane de oameni». În condiţii normale. Acum, ar putea-o face doar dacă cele 80 de milioane şi-ar permite sporirea cheltuielilor destinate alimentelor la nivelul creşterii preţurilor acestora. În fapt, asistăm la o spirală inflaţionistă : creşterile – mari – de preţuri sunt urmate de creşteri – mici – de venituri. Situaţie extrem de prielnică foametei...