Republica Moldova, de la UEE, la UE; și retur?

 Dorian OBREJA

În 2017, Uniunea Economică Eurasiatică a aprobat de principiu cererea Republicii Moldova de a primi statut de observator în această organizație, din care mai făceau parte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan și Kârgâstan.  UEE era/este o uniune supranațională, urmând sistemul de integrare al UE. Președinte al Republicii Moldova era Igor Dodon, pro-rus. La trei zile după ce Dodon depusese jurământul de președinte (decembrie 2016) , steagul UE a fost înlăturat de pe Palatul Prezidențial de la Chișinău.

În 2020, devine președinte Maia Sandu, pro-europeană. În 2022, au loc, pe rând: pe 3 martie, depunerea de către Republica Moldova a cererii de aderare la UE; pe 17 iunie, emiterea, de către Comisia Europeană, a avizului privind această cerere; pe 23 iunie, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată.

În 2023, Republica Moldova părăsește Comunitatea Statelor Independente (Rusia și alte foste republici sovietice).

 În iunie 2024, au început negocierile între Republica Moldova și UE , ce se estimează a se încheia cu aderarea până în anul 2030.

Rezultatul alegerilor prezidențiale și ale referendumului desfășurate duminică, 20 ocrombrie 2024, ar fi putut să confirme și întărească parcursul pro-european, sau să-l încetinească, dacă nu chiar stopeze, steagul UE fiind iarăși dat jos...

Iar acest moment va fi urmat, în 2025, de unul cumva la fel de important/decisiv: alegerile parlamentare, al căror rezultat va fi de natură să influențeze viitorul Republicii Moldova.

În privința alegerilor prezidențiale, Maia Sandu era favorită pentru un al doilea mandat, chiar dacă nu din primul tur. Potrivit celor mai recente sondaje, actuala președintă era creditată cu aproape 36%, următorii candidați situându-se la distanță, respectiv Alexandr Stoianoglo cu 9% și Renato Usatâi cu 6,4%. În ceea ce privește referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la UE (de fapt, pentru modificarea Constituției), peste 76% dintre repondenți au afirmat că vor participa, 55% declarând că vor spune ”da”, iar 34,5% - ”nu”. Procentele sondajelor au fost contrazise de vot.

Înainte de cunoașterea rezultatului, erau posibile 4 scenarii: 1. Maia Sandu câștigă, referendumul este aprobat - parcursul Republicii Moldova spre UE nu va mai avea obstacole majore; 2. Maia Sandu câștigă, referendumul nu este validat - urmează probleme majore și delicate, poate rezolvate de parlamentarele din 2025; 3. Maia Sandu nu câștigă (în turul II) și referendumul nu trece, parcursul Republicii Moldova s-ar putea iarăși inversa, de la UE, către UEE!; 4. Direcția ar urma să fie decisă de legislativele de la anul...

Duminică, până la ora 15, fusese depășit pragul de validare (33,33%) - , votând peste 36% dintre alegători. Al doilea prag: pentru ca modificările Constituției să aibă loc, cel puțin jumătate dintre votanți trebuie să spună ”da”; adică cel puțin 550.000 de participanți...

La ora închiderii secțiilor de vot, prezența era de 51,40%.

Noaptea a fost una nebună, cu răsturnări spectaculoase și dramatice. Precum în România altădată, diaspora a înclinat balanța...

Luni. Referendumul a trecut, ”la fotografie”. Maia Sandu a câștigat primul tur, cu 42%.  Dar îl poate pierde pe al doilea, dacă se coalizează opozanții. Ar urma scenariul 4, depinzând de legislative. Invocata, dinspre est, alegere sintetizată în formula ”frigiderul e mai aproape decât televizorul pentru moldoveni” e un subiect de meditație serioasă.