Se dă liber catastrofelor în Europa. Şi în România!

Mai întâi de toate, puţină istorie, foarte recentă, legată strict de subiectul enunţat în titlu.
În urmă cu aproape un an, Victor Ponta ajungea la putere, printre altele, şi în calitate de exponent ferm al adversarilor exploatării gazelor de şist. Astfel, moţiunea prin intermediul căreia a fost dat jos guvernul condus de Ungureanu se referea, printre altele, la această chestiune ca la una nocivă, luându-se în discuţie şi problemele de mediu, dar şi înstrăinarea avuţiilor ţării. În acelaşi timp, programul de guvernare al cabinetului instalat în acea perioadă prevedea, printre altele, „instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de şist”. Foarte puţin timp după aceea, prima „răsucire”, la 180 de grade: o propunere legislativă, iniţiată anterior, de parlamentari PSD (!), privind „interzicerea explorărilor şi exploatărilor perimetrele cu zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea) hidraulică şi anularea licenţelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la această tehnică”, primeşte, din partea executivului, un punct de vedere negativ!!! În fine, nu mai departe de acum câteva zile, premierul răspundea cu un extrem de tranşant „da” la întrebarea „sunteţi de acord cu exploatarea gazelor de şist?”.
La prima vedere, răzgândirile par a fi greu, dacă nu imposibil de înţeles, şi mai ales de acceptat, fiind vorba de un subiect atât de sensibil şi cu asemenea implicaţii. Printre explicaţiile neoficiale – căci, şi în acest domeniu lipsa de transparenţă e absolută -, s-ar afla fie devenirea drept consilier al premierului a unui personaj american foarte ataşat de exploatarea gazelor cu pricina, fie recenta semnare, la Davos, a unui contract de exploatare între Ucraina şi o mare companie energetică multinaţională. Oficial, s-ar urmări dobândirea independenţei energetice şi gaze la un sfert din preţul de acum. Oare?
Indiferent, însă, de explicaţii, nu e în regulă. Pentru că, în propunerea legislativă mai sus amintită, la expunerea de motive, se notează urmări deosebit de grave precum: poluarea solului, cu implicaţii majore în agricultură, acvacultură şi zootehnie;poluarea apelor freatice şi cea a acviferelor;scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor şi secarea acestora; scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri şi contaminarea altora; generarea unui risc seismic ridicat; creşterea cazurilor de îmbolnăviri la oameni şi animale; depopularea rapidă a zonelor din vecinătate.
Dacă aceste argumente nu v-au convins pe deplin, căutaţi şi urmăriţi pe internet documentarul „Gasland”, făcut de un american, care e mai mult decât şocant.
Pe acest fond, iată că dinspre Bruxelles, mai precis dinspre Comisia Europeană, vin veşti de natură a ne face să credem că jocurile sunt făcute şi că, în curând, se va da liber la catastrofe în Europa. Consilierul ştiinţific principal al Comisiei a declarat că dovezile ştiinţifice permit aprobarea extracţiei gazelor de şist, iar comisarul pe Energie a făcut publică poziţia favorabilă exploatării. Toate acestea, desigur, în numele siguranţei exploatării şi pentru reducerea preţului.
Interese de tot felul – dar nu în primul rând cele invocate în pasajul anterior – sunt atât de puternice, încât vor învinge raţiunea şi instinctul de conservare.