Experiment guvernamental la Iaşi: masa caldă pentru elevi

 Ministerul Educaţiei vrea să le ofere tuturor elevilor câte o masă caldă zilnic * proiectul, deşi util, este foarte greu de pus în practică * principalele probleme cu care se poate confrunta acesta sunt: lipsa unui spaţiu special amenajat pentru servirea mesei, refuzul furnizorilor de a transporta alimente la distanţe foarte mari sau lipsa personalului calificat pentru preparare şi servire

 În cursul săptămânii trecute, Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, programul pilot care contribuie la prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, prin acordarea unei mese calde sau a unui pachet alimentar, în limita a 7 lei pe zi pentru fiecare beneficiar, tuturor elevilor şi preşcolarilor din învăţământul preuniversitar. „Masa caldă” va înlocui programele „Laptele şi cornul” şi „Fructe în şcoli”, existente în acest moment. În programul-pilot au fost selectate 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu grade de complexitate şi particularităţi educaţionale diferite.

Deşi, la prima vedere, este un program benefic pentru elevi, la o privire mai atentă, implementarea şi extinderea acestuia la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ ridică un număr destul de mare de probleme, mai ales în zonele rurale.

 

Marile piedici ale extinderii proiectului

Printre cele mai mari probleme care se ivesc se numără amenajarea unui spaţiu potrivit care să respecte toate normele sanitare şi de igienă, dar şi problema financiară, acest program presupunând costuri mult mai ridicate faţă de „Cornul şi laptele” sau „Fructe în şcoli”: „Cred că propunerea programului masei calde este o născocire cu prilejul apropierii campaniei electorale. Sunt mai multe variabile care califică acest program ca fiind doar unul experimental şi nimic mai mult. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Ştim prea bine că pentru a servi masa este nevoie de un spaţiu special amenajat, care să întrunească o serie de condiţii de igienă şi care să aibă avize. De asemenea, ar fi nevoie de personal abilitat şi, mai ales, ar fi nevoie de bani. Or, cele mai multe unităţi de învăţământ din judeţul Iaşi şi din ţară nu au astfel de posibilităţi. Mă îndoiesc că există sume pentru ca toţi elevii să primească o masă caldă. Ca să nu mai spun că şi spaţiul este o problemă. Unele şcoli nu au căldură sau nu au săli de clasă în care să se desfăşoare orele, dar să mai vorbim de sală de mese sau ceva similar”, a declarat prof. Mirel Pristavu, preşedintele Sindicatului Învăţământ „Spiru Haret” Iaşi.

O altă problemă este aceea a personalului, care este şi-aşa insuficient pentru desfăşurarea activităţilor din sistemul de învăţământ. „În plus, şi cu personalul este o problemă, în judeţul Iaşi ne confruntăm chiar şi în prezent cu problema normării personalului. Suntem obligaţi să încadrăm personalul într-un număr fix de norme şi ne este şi aşa destul de greu. Personalul angajat în prezent nu este de ajuns, iar altul nou care să se ocupe de masa elevilor nu putem angaja”, a completat prof. Mirel Pristavu

Şi primarii din judeţul Iaşi sunt de părere că implementarea unui astfel de proiect presupune o serie de responsabilităţi, care, deşi asumate, sunt greu de realizat în condiţiile realităţii actuale. „Să dai o masă caldă elevilor este o responsabilitate mare, care presupune foarte multe lucruri. Una este mărul sau cornul şi laptele, pe care copiii le pot mânca în sala de clasă, în bancă sau afară, şi alta este o masă caldă. Este nevoie de un spaţiu special amenajat, nu poţi hrăni elevii printre cărţi şi caiete. Nu văd fezabil acest proiect la nivelul tuturor instituţiilor de învăţământ. Ar fi foarte greu de realizat şi în comuna Victoria, spre exemplu. O primă problemă ar fi distanţa mare, deşi firmele de catering au tot felul de autoutilitare şi mijloace de transport, tot este destul de dificil. Şi, aşa cum am spus, se evidenţiază problema spaţiului. Trebuie un spaţiu special amenajat şi acest lucru este destul de dificil de realizat. Şi nu e ceva care poate fi improvizat sau făcut pe jumătate, pentru că respectivul spaţiu trebuie să respecte toate normele sanitare şi de igienă”, a declarat Daniel Creţu, primarul comunei Victoria.

 

Autorităţile nu au învăţat nimic din eşecurile anterioare

Deşi în prezent elevii primesc zilnic câte un corn însoţit de lapte şi câte un măr o dată la două zile, aceste proiecte s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu nenumărate probleme: lipsa furnizorilor, lipsa infrastructurii, degradarea produselor din lipsa aparatelor frigorifice, etc. „Nu neg că sunt câteva comunităţi în care un astfel de proiect este posibil, însă îmi este foarte greu să cred că Masa Caldă este un proiect care poate fi extins la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ. Am văzut cum a eşuat programul cu mierea de albine în şcoli, cum programul mărului zilnic a ajuns de la un măr frumos pentru fiecare elev, la un măr vai de capul lui o dată la două zile. De asemenea, şi problemele cu care se confruntă programul Cornul şi laptele ne demonstrează cât este de greu de aplicat la nivelul tuturor şcolilor un astfel de program”, a opinat preşedintele Sindicatului Învăţământ „Spiru Haret” Iaşi.

Chiar dacă susţin că şi-ar dori foarte mult să vadă acest proiect dus la bun sfârşit, sindicaliştii ieşeni se arată sceptici în ceea ce priveşte şansele acestuia. „Ar fi chiar extraordinar ca fiecare elev să mănânce o masă caldă zilnic, la şcoală, însă trebuie să ne gândim la realităţile sistemului nostru de învăţământ şi la posibilităţi. Nu avem infrastructură, nu avem condiţii de igienă, este foarte greu să extindem programul Masa Caldă. Deşi mi-aş plăcea tare mult să se realizeze, dar nu văd cum s-ar putea”, a concluzionat prof. Mirel Pristavu.

 

Masa caldă, inspirată din modelele de bună practică din alte ţări

Prof. dr. Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi susţine necesitatea aplicării unui astfel de proiect în sistemul de învăţământ românesc, explicând că o masă caldă este incomparabil mai nutritivă decât cornul şi laptele. „Este un proiect util, inspirat din modelele de bună practică întâlnite, în general, în ţările nordice, unde absolut toată lumea serveşte o masă caldă, echilibrată şi potrivită pentru elevi. Desigur, depinde de zonă, de ţară, ţările nordice sunt recunoscute printre ţările care alocă foarte multă atenţie şi bani educaţiei. Pentru mine, ca om al educaţiei, este foarte important că s-a luat în calcul un astfel de proiect. Pentru pilotarea acestui proiect, pe lângă Liceul Pedagogic Vasile Lupu, a fost luată în calcul şi şcoala din comuna Dagâţa, un mediu puţin favorizat, o comunitate din mediul rural, cu elevi de diferite categorii etnice. Dacă rezultatele pilotării vor fi pozitive, desigur că extinderea mesei calde în fiecare unitate de învăţământ nu poate fi decât benefică. O masă caldă este mult mai bună decât acel corn, care uneori este uscat, şi laptele”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă, şefa ISJ Iaşi.

Deşi recunoaşte că unele comunităţi se vor confrunta cu probleme, şefa ISJ Iaşi consideră că este un efort necesar, care nu trebuie să descurajeze, ci să motiveze autorităţile centrale şi locale să ducă la extinderea acestui proiect. „Este un proiect care presupune un efort bugetar mai mare, dar cu siguranţă merită. Sigur, în zonele urbane nu va fi o problemă, unităţile de învăţământ vor putea apela fie la varianta amenajării unei cantine, fie la varianta apelării la firme specializate de catering. Eforturile mari se vor da în comunităţile rurale depărtate, unde se va pune problema spaţiului, problema amenajării unei săli de mese adecvate, care să respecte toate normele de igienă sau problema găsirii unui furnizor. Sigur, de la comună la comună, lucrurile vor sta diferit. Unele comune nu vor întâmpina niciuna dintre aceste probleme, altele le vor întâmpina pe amândouă. Însă, consider că aceste probleme nu trebuie să ne descurajeze, ci din contră, trebuie să ne motiveze să găsim rezolvare la toate posibilele probleme”, a explicat prof. dr. Camelia Gavrilă. 

 

La Iaşi, programul-pilot privind acordarea unei mese calde pentru elevi se va derula la Liceul Pedagogic Vasile Lupu şi la Şcoala din Dagâţa

 

* * *

„Sunt mai multe variabile care califică acest program ca fiind doar unul experimental şi nimic mai mult” - Mirel Pristavu, preşedintele Sindicatului Învăţământ „Spiru Haret” Iaşi