Pentru inceput, as vrea sa mentionez faptul ca la editura Nemira, in cadrul literaturii numite generic ‘de suspans’ se inscriu o multime de carti valoroase, dovada fiind si premiile, nominalizarile la diferite premii, sau chiar statutul de bestseller, in cazul unor romane ca Shining, Povestea lui Lisey, Duma Key, Dolores Claiborne si altele de Stephen King, pe langa un numar impresionant de alti scriitori talentati si de succes, cum ar fi Dorothy Leigh Sayers, Rodica Ojog-Brasoveanu (foto), Raymond Khoury sau Juan David Morgan.
O alta observatie care s-ar impune ar fi aceea ca exista, in colectia Suspans de la Nemira, alaturi de romanele apartinand unui singur gen ori subgen, si numeroase titluri care realizeaza o imbinare de genuri, aflate la granita dintre genuri diferite sau care imprumuta elemente variate din genurile/subgenurile mai apropiate.
Din punctul de vedere al literaturii politiste, printre autorii de seama care mi-au atras atentia asupra operei lor si carora le-am apreciat cartile sunt Dorothy L. Sayers (romane aparute la Nemira – Cinci piste false, O moarte suspecta, Reclama ucigasa) si Rodica Ojog-Brasoveanu (seria Melania – Cianura pentru un suras, Anonima de miercuri, Disparitia statuii din parc, dar si un alt roman politist extrem de captivant, Necunoscuta din congelator), reprezentante ale literaturii politiste clasice, cu mentiunea ca la Rodica Ojog-Brasoveanu sunt incluse si trasaturi ale literaturii contemporane, facandu-se oarecum trecerea de la stilul clasic la cel contemporan.
Referitor la caracteristicile cartilor scrise de Rodica Ojog-Brasoveanu se observa si elemente de un fin umor (‘dialogurile’ Melania-Melania, Melania-Mirciulica (motanul eroinei din celebra serie),etc.) sau atribute ale specificului national (contextul economic, administrativ sau politic, plus ierarhia din cadrul unor autoritati ale statului reiesind cu maiestrie din randurile cartilor sale).
Pentru a caracteriza literatura politista, din perspectiva celor doi autori amintiti, trasaturile scrierilor acestora se pot rezuma dupa cum urmeaza:
- la Dorothy L. Sayers, subiectul cartii respecta stricta organizare a romanului politist clasic, un detectiv amator precum excentricul lord Peter Wimsey fiind in masura sa ajute autoritatile neputincioase, in vederea descoperirii faptasilor unor crime; prin diverse metode si strategii ingenioase, care combina logica inductiva cu rafinamentul unui joc psihologic abil executat, Wimsey, sustinut de valetul sau, Bunter, ajunge in final sa afle mobilul sau circumstantele desfasurarii crimei, prin cautarea unor dovezi si informatii acuzatoare, dar mai ales prin capcanele intinse criminalului, supus stresului de a constientiza ca politia nu a inchis cazul si e, probabil, pe urmele sale, in ciuda tuturor alibiurilor furnizate, aparent infailibile la inceperea anchetei si investigatiilor.
- la Rodica Ojog-Brasoveanu, in cartile din seria Melania ne sunt prezentate diverse infractiuni, precum furtul unor statui, al unor obiecte de arta cum ar fi tablourile unor pictori celebri, si altele, toate cazurile respective caracterizandu-se prin doze serioase de umor, fine ironii si imixtiuni ‘accidentale’ ale Melaniei Lupu in treburile politiei (militiei); un personaj reprezentativ este si maiorul Cristescu, al carui subordonat, locotenentul Azimioara, face parte din galeria personajelor pitoresti intalnite in celebra serie de romane politiste, pe langa Melania sau motanul Mirciulica. Actiunea are un ritm antrenant, captivandu-l pe cititor pana la ultima pagina, iar coincidentele si intamplarile hazlii care se tin lant, cu largul concurs al Melaniei, vor conduce intr-un final si pe reprezentantii legii pe urma raufacatorilor si infractorilor.
In romanul ‘Necunoscuta din congelator’ ne intalnim cu alte personaje unice, de neuitat pentru oricare din cititorii pasionati si fideli ai scrierilor doamnei Brasoveanu, iar ingredientul principal consta in dosarul legat de investigarea unei posibile crime odioase, detaliu dublat de sadismul criminalului care transeaza cadavrul in fragmente sau bucati grotesti, trimise apoi prin posta locatarilor unui imobil din capitala, ori ‘plasate’ in frigiderul unui demnitar roman intors dupa multa vreme in tara. Totodata in acest roman apar multe evenimente sau intamplari aparent aleatorii, unele coincidente sinistre, legaturi nebanuite intre cei care locuiau in blocul respectiv, acte de santaj etc., practic un carusel al hazardului care face din finalul cartii unul greu de intuit, descoperirea criminalului, care incepe sa-si elimine pe rand eventualii dusmani, unii cunostinte vechi, dovedindu-se a depinde in mod vital de aflarea identitatii cadavrului transat si a legaturilor persoanei decedate cu actualele victime sau cu potentialul criminal. Acest roman este insa unul mai amplu ca teme si semnificatii.
Alti autori reprezentativi ai literaturii politiste clasice care m-au atras prin cartile lor, desi trebuie sa recunosc faptul ca nu am citit inca asa de multe opere ale celor doi, sunt Agatha Christie (Zece negri mititei, Mana ascunsa, Muncile lui Hercule, Misterul din Caraibe, Cei cinci purcelusi etc.) si Georges Simenon (Maigret se teme, Maigret si batrana doamna, Revolverul lui Maigret si multe altele). Romanele acestor autori beneficiaza de acel suspans esential unei carti bune si de parcurgerea situatiilor-limita sau a celor tensionate din paginile cartii cu sufletul la gura, cititorul incercand sa descalceasca misterul unor crime in acelasi timp sau chiar inaintea eroilor, care se apropie cu fiecare fila de rezolvare. In orice caz, desi exista situatii cand cititorul anticipeaza corect rezolvarea enigmei, autorii respectivi isi demonstreaza talentul prin posibile surprize pastrate pana spre finalul lecturii.
In comparatie cu literatura politista, romanul istoric sau subgenul sau, thrillerul istoric are ca elemente distinctive potentiala dualitate a planului actiunii (alternanta trecut-prezent, intalnita uneori si in romanele politiste clasice, gen Dorothy L. Sayers sau Agatha Christie, pentru reconstituirea, in fata criminalului sau a celor neconvinsi inca, a circumstantelor in care s-a desfasurat crima), faptele istorice bine atestate, la care se adauga, bineinteles, o doza importanta de fictiune, pe langa drumul eroilor spre destinatia la care vor gasi raspunsul la diverse enigme ale istoriei, cazul scrierilor lui Raymond Khoury (Ultimul templier, Sanctuarul), iar la Jack Whyte subiectul fiind etapele de ascensiune si decadere ale cavalerilor templieri (Cavalerii in alb si negru, Codul onoarei).
Romanul de spionaj, pentru mine, este un alt gen favorit, pe langa romanele politiste, mai ales daca este vorba de scrierile marca Rodica Ojog-Brasoveanu, in care se observa si destule elemente ale romanului istoric, in care actiunea este bazata si pe fapte atestate, macar partial, din punct de vedere istoric (seria de romane istorice Logofatul Andronic, romane de genul A inflorit liliacul, Intalnire la Elysee, Al cincilea as etc.).
Genul horror, pana acum, nu m-a atras decat prin unele scrieri ale lui Stephen King – It, Shining, Christine -, in care trasaturile de baza ar fi existenta unui erou din patura mijlocie a societatii, prezenta unor fenomene paranormale sau fantastice, cat si teroarea psihologica prin care trec personajele confruntate cu nebunia umana sau prezenta unor puteri malefice.
In concluzie, indemnul meu pentru cititorii de suspans ar fi acela de a nu rata cartile politiste ale autorilor prezentati de mine, cat si pe cele istorice ale doamnei Rodica Ojog-Brasoveanu.
Sursa: http://nemirabooks.ro
Adauga comentariul tau