Iaşul şi Bacăul domină topul noilor întreprinderi individuale

În primele şapte luni ale anului în curs, în judeţul Bacău au fost înmatriculate 511 noi întreprinderi individuale, cifră care situează judeţul pe primul loc în ţară, la mare distanţă de Bucureşti, de exemplu, unde au fost înregistrate doar 66 astfel de societăţi! Locul al doilea în acest inedit top revine Iaşului, judeţ în care 444 persoane au dorit să pună bazele unei întreprinderi individuale, cu 64 mai multe decât în primele şapte luni ale anului trecut.

Ieşenii se situează pe primele locuri şi în topurile PFA-urilor (persoană fizică autorizată) – 643 de la începutul anului până la 1 august, dar şi în ceea ce priveşte SRL-urile, cu 2.481 noi societăţi înmatriculate la Registrul Comerţului, cu 507 mai multe decât în primele şapte luni ale anului trecut.

Tot mai mulţi români îşi doresc să fie antreprenori sau freelanceri

Pentru 48% dintre români cariera ideală înseamnă să fie antreprenori sau freelanceri, în timp ce doar 36% sunt mulţumiţi de statutul de angajat full-time, iar 6,2% dintre respondenţi ar fi fericiţi dacă ar putea lucra doar part-time, arată un studiu eJobs.

Pe de altă parte, aproape 60% dintre cei care au răspuns cred că este mai greu să fii antreprenor decât angajat.

Întrebaţi care sunt domeniile în care ar alege să-şi deschidă un business, cei mai mulţi au ales Alimentaţie/HoReCa, următoarele opţiuni fiind Vânzări, Agricultură şi Educaţie/Training. „Statutul de antreprenor păstrează în continuare o aură de miraj pentru o parte din ce în ce mai mare dintre români. Deşi sunt conştienţi că nu este neapărat uşor, ba dimpotrivă, visează ca, la un moment dat, să-şi deschidă propria afacere sau să lucreze ca freelanceri. Iar această dorinţă este generată, în principal, de o nevoie mai mare de libertate şi autonomie. Cu toate acestea, doar 12% dintre participanţii la acest studiu sunt, în prezent, antreprenori sau freelanceri”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Atunci când vine vorba de avantajele vieţii de antreprenor, 7 din 10 români pun pe primul loc faptul că ar putea să lucreze într-un domeniu de care sunt cu adevărat pasionaţi. Alte beneficii menţionate de aceştia sunt libertatea de a-şi alege singuri echipa cu care să lucreze, faptul că nu ar avea şefi sau că ar câştiga mai mulţi bani. Doar 37% cred că statutul de antreprenor le-ar oferi mai mult timp liber pe care să-l petreacă alături de familie şi de prieteni. „Studiul arată că românii au început să fie mult mai calibraţi la ce înseamnă, de fapt, să ai o afacere. Da, ai mai multă libertate, dar această libertate vine cu un preţ şi nu trebuie confundată cu mai mult timp liber. 53% dintre cei care au participat la studiu sunt conştienţi de faptul că ar munci mai mult decât în calitate de angajat. Nici în privinţa veniturilor nu sunt complet relaxaţi. Chiar dacă, în principiu, de la un anumit punct de dezvoltare a afacerii câştigurile ar trebui să fie mai mari decât atunci când lucrau în cadrul unei companii, riscul de a nu avea siguranţa unui venit constant, lună de lună, îi sperie pe cei mai mulţi”, adaugă Bogdan Badea.

Avantaje... şi dezavantaje

Cei care nu sunt atraşi de perspectiva antreprenoriatului sau nu au curaj încă să pornească pe acest drum mai trec la capitolul dezavantaje următoarele aspecte: concurenţa în piaţă este deja prea mare, se tem de responsabilităţile uriaşe pe care le presupune acest statut, partenerii de afaceri care nu-şi respectă obligaţiile de plată sau de faptul că nu ar mai avea suficient timp liber.

Din prisma acestor motive, 10% dintre respondenţi au spus că, deşi şi-ar dori, nu îşi vor deschide vreodată un business. Aproape 5% declară că vor face acest lucru până la finalul anului, iar alţi 9% în următorul an. Aproximativ 20% plănuiesc să aibă o afacere în următorii 1-3 ani, iar 7,5% vor să facă acest pas între 3 şi 5 ani de acum. „Un alt rezultat interesant al studiului este că 29% dintre participanţi au încercat până acum să aibă o afacere, însă doar în jumătate dintre aceste cazuri încă mai funcţionează. Principalele motive pentru care au renunţat au fost veniturile mai mici decât atunci când erau angajaţi, alegerea greşită a domeniului, falimentul sau faptul că aveau părea puţină experienţă în domeniu”, explică Bogdan Badea. Marian CAZACU