Infodemia merge braţ la braţ cu prostia (II)

 

Dorian OBREJA

Începeam, ieri, prin a spune că, în mod evident, în această perioadă, mai ales, ne dăm seama că mare parte a omenilor este formată din, iertată fie-mi vorba, proşti : unii care (din ...prostie, răutate sau cu anume scopuri) emană şi propagă tot soiul de parascovenii, şi alţii, mult mai mulţi, care iau în serios asemenea emanaţii. Cu certitudine, această introducere a supărat pe mulţi. E bine ştiut : adevărul supără !

Abordând, aşa cum am promis, mai în detaliu, infodemia (a se citi supradoză de ştiri, cele mai multe inexacte), să ne oprim la câteva exemple. E vorba, desigur, de subiectul virusului Covid 19. Pe 17 februarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (suprema autoritate acreditată şi credibilă în acest domeniu), prognoza că rata mortalităţii ar putea ajunge la 2 la sută ; un internaut, însă, vehicula procentul de 30 la sută, iar altul – de 60 la sută ! Mai grav este că un om de ştiinţă ( ?!) de la Harvard prezicea că între 40 şi 70 la sută dintre oameni vor fi infectaţi...

În mod mai mult decât evident, panica este mai puternică decât ceea ce se întâmplă în realitate, iar ştirile false se răspândesc mai repede decât coronavirusul ; nu degeaba, infodemia mai este denumită şi bulimie informaţională ! Vestea bună este deja apărut, de vreun an, primul detector de minciuni online, aşa că, pe lângă o documentare şi verificare cât mai temeinică, din surse oficiale, acreditate, credibile, se pot găsi căi de combatere a infodemiei.

Acest fenomen, oricât ar părea de straniu, este, probabil, vechi de când lumea. Prin secolul XIII î.e.n., Ramses cel Mare, spre gloria sa, răspândea ştirea că, în bătălia de la Kadesh, dintre egipteni şi hitiţi, cei dintâi învinseseră, deşi, în realitate, fusese remiză. În secolul I î.e.n., Octavian a condus o campanie de dezinformare împotriva rivalului său Marc Antoniu, descriindu-l ca pe un beţivan, afemeiat şi marionetă a reginei Cleopatra. Unul dintre rezultatele ulterioare – sinuciderea celui astfel denigrat. Chiar şi celebrul Benjamin Franklin, în secolul XVIII, în vremea petrecută în de partea cealaltă a Atlanticului, a scris ştiri false despre indieni care lucrau (ucideau şi scalpau) pentru regele Marii Britanii, pentru a influenţa în favoarea revoluţiei americane !

Nu e lipsit de interes să amintesc : în acelaşi secol XVIII, de exemplu (dar nu doar atunci...), editorii de ştiri false erau amendaţi şi suspendaţi sau chiar interzişi în Ţările de Jos.

În vremurile noastre, lucrurile stau puţin diferit, cel puţin în sensul că sunt mai multe zvonuri false şi mai mulţi propagatori – din diferite motive – ai acestora. De la cunoscuta găină care a născut pui vii (Ion Cristoiu susţine că nu era un fake news, care e ceva intenţionat, cu un scop anume, ci un fonfleu), până la toate cele pe care le auzim/citim în aceste zile.

După cum ne informează surse demne de crezare, « mulţi oameni au murit din cauza ştirilor false, au fost atacaţi, sau au devenit prada unor maladii ce puteau fi prevenite dacă nu se făcea campanie anti-vaccinare.

Iată de ce e necesar să refuzăm, ferm şi în permanenţă, a ne mai lăsa prostiţi ; indifirent că e vorba de oficialităţi sau de simpli cetăţeni, din mediul real sau cel virtual !