default

Dimensiune font:

„Centenarul? Ceremonii obosite, de un primitivism cultural...”

| 02-04-2018 11:07

* dialog cu Alexandru Muraru, cercetător ştiinţific dr. în cadrul Departamentului de Cercetare al Facultăţii de Filosofie, specializarea Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi

 

  - Prezentă, săptămâna trecută, în cadrul sesiunii solemne aParlamentului, care aniversa o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România, principesa Margareta a afirmat că, pentru ea, reprezintă o prioritate implicarea Casei Regale în susţinerea proiectului european al Republicii Moldova. Este posibil acest fapt? Cum s-a raportat regele Mihai, în perioada exilului, la Basarabia?

- Da, este posibil, ba chiar şi de dorit. Timp de peste patru decenii, mulţi români nu au ştiut absolut nimic despre ce se întâmpla peste Prut si nici invers. În aceste condiţii, proiectele regale nu aveau nicio şansă de a fi dezvoltate. Au existat români care au plecat din Basarabia în anii comunismului şi care au mers la Versoix. Această mică localitate din Elveţia devenise centrul României libere pentru că era singura instituţie liberă si legitimă în anii comunismului. Regele vorbea în mesajele sale mereu despre Basarabia şi despre românii de peste Prut, iar la sfârşitul anilor dictaturii comuniste şi-a intensifică tirul la adresa URSS şi a asupririi românilor. Pentru regele Mihai, pactul Ribbentrop- Molotov a fost decizia care a desprins Basarabia de România, chiar dincolo de Pacea de la Paris din Februarie 1947.

Regele nu a recunoscut Basarabia ca fiind un stat în sine stătător

- Au existat proiecte regale de unificare în perioada comunistă?

- Perioada comunistă a fost o prăbuşire a statalităţii României cu toate componentele sale. Recăpătarea prerogativelor regale, contestarea permanentă a regimului comunist şi denunţarea actului de la 30 Decembrie 1947, solicitările adresate puterilor occidentale, comunicarea cu românii, mesajele de la posturile de radio libere vestice, toate acestea au făcut parte din proiectul regal. Dar regele nu a vorbit niciodată în exil de legitimitatea republicii moldoveneşti. Regele nu a recunoscut Basarabia ca fiind un stat în sine stătător.

- Cum s-a raportat regele la Republica Moldova după revenirea la democraţie?

- În nenumăratele luări de poziţie, ultimul rege al României a făcut trimitere la acordul din 23 august 1939, semnat între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, cunoscutul pact Ribbentrop-Molotov. Acesta era, după cum se ştie, documentul în baza căruia sovieticii plănuiseră ocuparea teritoriului dintre Prut şi Nistru. Pactul avea o semnificaţie specială pentru modul în care românii au perceput această înţelegere. În fond, dezvăluirea acestuia nu venea decât să întărească teza potrivit căreia o sumă de înţelegeri nelegitime transformaseră şi deciseseră pentru jumătate de secol destinul popoarelor din Estul Europei. Într-un mesaj din septembrie 1991, regele chiar făcea un apel la Occident, la comunitatea internaţională, pentru a accepta declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, în special la foştii Aliaţi.

- Un mesaj istoric, am putea spune...

- El nu poate uita că Basarabia (împreună cu Bucovina de nord şi Herţa) a fost anexată cu forţa de către Uniunea Sovietică în urma unui pact încheiat între Stalin şi Hitler”. Problema Basarabiei era, pentru regele Mihai, mult mai complexă pentru că ea circumscrie, într-un anume fel, şi românitatea celor care s-au aflat la modul propriu sub URSS – şi care, datorită circumstanţelor politice internaţionale, au devenit mai repede emancipaţi politic şi naţional – unei evoluţii diferite în raport cu implicarea reparatorie a vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj „solemn” adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I a vorbit despre un adevărat „miracol” prin care românii de peste Prut au reuşit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naţionale, datinile, „surse de inspiraţie” pentru românii din interiorul hotarelor României şi de pretutindeni, pentru modul în care au reuşit să îşi ia soarta în propriile mâini.

- După revenirea Regelui în România care a fost noua sa percepţie asupra realităţilor de peste Prut?

- La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoaşterea independenţei Republicii Moldova ca o formă de abandonare a acesteia. România a fost primul stat al comunităţii internaţionale care a recunoscut independenţa fostei republici sovietice. Prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul Moldovei era, în opinia regelui, la începutul anilor `90, o dovadă incontestabilă a unei situaţii grave, a unui îngheţ geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republica Moldova, cât şi România. Totodată, Mihai I a considerat ca inacceptabilă situaţia în care independenţa Republicii Moldova a fost declarată, nu şi cucerită, „dovadă că pe teritoriul ei staţionează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naţionale. Dacă nu ai o armată proprie, îţi lipseşte însuşirea independenţei”. Consideraţiile monarhului fac, de asemenea, trimitere şi la modelul celor două Germanii, ca o regăsire firească între graniţele Comunităţii Europene, în contradicţie cu modelul românesc, Mihai I concluzionând că o eventuală unire nu poate veni decât din interiorul ţării.

Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei”

- Există perspectiva aceasta europeană a Republicii Moldova... La ce ne putem aştepta?

- Opţiunea pro-Vest a Republicii Moldova şi, în acelaşi timp, a Europei pentru a aduce fosta republică sovietică alături de familia europeană, nu apare ca fiind congruentă, sinonimă, bilaterală. Regele era sceptic faţă de constanţa şi soliditatea acţiunilor UE, mai ales că prejudecata monarhului pleca de la modul în care Occidentul tratase Europa de Est vreme de jumătate de secol. În acelaşi timp, regele a fost contrariat de atitudinea UE în raport cu Federaţia Rusă. El spunea că pentru mulţi lideri europeni Rusia exercită o anumită fascinaţie. Perspectiva integrării Republicii Moldova în UE este pusă, aşadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE şi a relaţiei „nefireşti” de bune pe care europenii ar dezvolta-o cu Federaţia Rusă. „(...) desigur, e o ţară enormă şi uneori occidentalii nu pun piciorul în prag aşa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa”. Teza regelui cu privire la apartenenţa istorică, geografică şi politică a teritoriului basarabean la UE face apel la configuraţia Europei antebelice, găsind în acest fel o legitimitate istorică puternică, asumată: „Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor, deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei”.

- Există o mişcare regalistă în Republica Moldova?

- Faţă de anii 90, mişcările monarhiste din România sunt mai structurate şi dispun de mijloace de popularizare electronice care le fac mai vizibile şi prezente în interiorul şi în afara graniţelor. Nu cunosc situaţia exactă a organizaţiilor pro-monarhiste în complicatul peisaj politic şi civic din Republica Moldova, dar e posibil să existe. Totuşi, ele, în fragmentarea politică de peste Prut, ar avea acest handicap. Aş mai menţiona faptul că Republica Moldova are aproape un milion de locuitori în afara graniţelor, şi aceştia sunt dintre cei mai curajoşi, educaţi şi cosmopoliţi si ei nu se disting astăzi între românii din UE sau Diaspora din afara graniţelor, astfel încât este posibil ca simpatiile lor monarhiste şi organizaţiile lor să fie integrate între cele din afara României.

- Cum apreciaţi manifestările din Republica Moldova, legate de ceremonia înmormântării regelui Mihai I?

- A existat refuzul lui Igor Dodon de a declara doliu naţional, deşi fostul preşedinte Nicolae Timofti declarase doliu naţional, în august 2016, la trecerea la cele veşnice a reginei Ana. A fost un gest motivat politic, deşi Dodon a trimis o scrisoare de condoleanţe familiei regale. Deci, gestul de a nu declara doliu naţional a fost motivat politic, pentru a nu deranja electoratul socialiştilor. Dar prezenţa constantă a familiei regale în ultimii ani a statuat o relaţie de lungă durată şi asta s-a văzut. Au existat slujbe acolo şi manifestări pentru a deplânge moartea regelui pentru că regele a fost ultimul monarh sub care Basarabia a fost în componenţa României.

Familia regală este un vector de neegalat ca utilitate şi credibilitate

- Activităţile organizate de guvern pe tema Centenarului se ridică la înălţimea exigenţelor necesare unui asemenea moment?

- Centenarul a fost compromis de guvernele care s-au succedat după decembrie 2016. Există astăzi în Europa şi alte state care serbează centenare, cum sunt statele baltice. Dar nicăieri nu a fost o asemenea demolare a propriilor reprezentări memoriale şi istorice. Compromiterea centenarului este cea mai clară dovadă că PSD a confiscat instituţiile statului, că acestea nu mai pot avea spaţiu de manevră şi că inclusiv simbolurile României sunt ameninţate şi confiscate în propriul interes politicianist. Există alături de PSD o complicitate a UDMR care nu a dorit – şi există afirmaţii publice în acest sens, nu a dorit ca prezentul centenar să beneficieze de întregul suport al instituţiilor. UDMR este condus lamentabil de liderii săi, inclusiv comunitatea maghiară suferă din această privinţă. UDMR este modelul PSD care şi-a abandonat electoratul şi guvernează o minoritate care a confiscat proiectele politice şi totul se desfăşoară într-o atmosferă de oameni dubioşi şi rapace. Centenarul era ocazia de a crea o punte de legătură cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va deţine în semestrul I din 2019. Ori, cum centenarul a fost compromis, cred ca şi preşedinţia UE va avea aceeaşi soarta. În afară de festivism şi ceremonii obosite, de un primitivism cultural, nu exista mare lucru. Mai sunt câteva luni pana la 1 Decembrie şi astăzi România nici nu mai are un agregator naţional al Centenarului, sub forma unei structuri naţionale. La ora la care vorbim, Departamentul Centenar a fost dizolvat. Este de neînchipuit. E ca şi cum în timpul Campionatului Mondial de fotbal s-ar desfiinţa FIFA. Pentru PSD, centenarul înseamnă mici, bere si paranghelii.

- Cum ar trebui definite noile statute ale Casei Regale care urmează să fie adoptate de Parlament?

- Am vorbit pentru prima dată despre această prioritate în 2016, în anul jubileului regal, când se împlineau 150 de ani de la fondarea Casei Regale Române. Cred că s-a ajuns la maturitatea necesară a actorilor politici pentru ca familia regală să nu mai fie privită nici ca un concurent şi nici ca o obsesie. Anii 90 sunt în urmă, deşi acum câteva luni un fost premier ne-a adus aminte că nu toate fobiile şi isteriile au pierit. Prăbuşirea sa a fost şi o consecinţă a acelor declaraţii. A nega rolul Casei Regale astăzi, de la acea tribună, sau a ameninţa o minoritate etnică cu exterminarea duc azi neîndoielnic la izolare politică şi, în final, la prăbuşire. Au trecut aproape doi ani de când deja trei proiecte de lege au fost elaborate şi discutate în spaţiul public şi în instituţii. Actorii politici vor merge în final probabil pe varianta intermediară de a crea a o instituţie de reprezentare care să asiste logistic Casa Regală si Dinastia. Este o variantă de compromis rezonabil. Nici în vechea formă Casa Regală nu îşi reducea cu absolut nimic capacitatea de acţiune sau valorile şi idealurile, dar tema a fost atunci prea politizată de contextul electoral şi de câteva grupuri şi persoane resentimentare. Noua instituţie va fi un lucru necesar, util României, într-un stat care are numeroase instituţii de reprezentare care nu servesc interesului public şi imaginii ţării în exterior sau nevoilor noastre de reprezentare.

- În ce măsură Casa Regală poate juca un rol important în parcursul european al Republicii Moldova?

- Familia Regală a României – ca dinastie românească, purtătoare a idealurilor naţionale şi a moştenirii fondatorilor României Mari şi a ultimului Suveran care a domnit peste România Mare – este cel mai important actor instituţional românesc care poate fi prezent în Republica Moldova. Cel mai credibil, cel mai obiectiv, cel care oferă garanţii de continuitate. Pentru că politicienii, şeful statului, primul ministru, parlamentarii şi toţi liderii politici vor fi acuzaţi că tranzitează interese politicianiste, că vor să confişte tema sau sa o subordoneze priorităţilor lor partizane. Mai mult, orice lider politic aduce, în mod nefericit, voluntar sau involuntar cu el, un nou clivaj – ideologic, pe care îl adaugă, inevitabil, acelui climat atât de complicat. Mai mult, statul român a avut numeroase rateuri peste Prut în a crea un climat favorabil. Au fost sprijiniţi până acum doar lideri care au compromis şi ideile unioniste, cât şi visul european. Cred că familia regală este un vector de neegalat ca utilitate şi credibilitate, atât în proiectul românesc al integrării europene a Basarabiei, cât şi în cel unionist. Ambele au în familia regală cel mai bun şi autentic partener. Nici o altă persoană sau instituţie din România nu poate oferi peste Prut atât de mult şi de bine cum o face Casa Regală. Văd posibile câteva evoluţii importante şi semnificative în anii următori pe relaţia România – Republica Moldova cu familia regală în centrul acestei comuniuni. Membrii familiei regale sunt foarte prezenţi şi vor fi, din câte cunosc, în anii următori, inclusiv în acţiuni publice, de reprezentare. Custodele Coroanei poate fi cel mai bun ambasador al unionismului şi al visului european al Moldovei.

A consemnat Daniel-Valeriu BOBOC

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

 

 

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE. Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iasi S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al S.C. Danilux S.R.L., cu sediul în mun. Botoşani, str. Primaverii, nr. 25, sc. F, et. P, Jud. Botoşani, CUI RO12598561 J7/6/2000 numită conform Sentinţei nr. 144/23.02.2011, pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. 2715/40/2010, anunţă scoaterea la vânzare, prin licitaţie publică organizată la data de 04.07.2019, ora 14.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, a următoarelor imobile: Nr. activ Denumire activ Valoare de evaluare (lei fără T.V.A.) Valoare de pornire a licitatiei (fără T.V.A.). Activul 1 Spațiu comercial situat în mun. Botosani, str. Calea Nationala, nr. 207, jud. Botoşani cu suprafaţa construită de 251,60 mp şi suprafaţa utilă de 219,39 mp şi teren aferent construcţiei cu suprafaţa de 363 mp, înscris în Cartea Funciară nr. 50743 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 4646/N) cu numărul cadastral 1433-4470. 1.274.300,00 78.000,00 euro*. Activul 3 Proprietatea imobiliară situată în zona marginală a loc. Cătămărești Deal, com. Mihai Eminescu, jud. Botoșani, ce include: grajd cu suprafața construită de 745 mp și teren aferent construcției cu suprafața de 2.580,76 mp, înscrise în Cartea Funciară nr. 50184 (provenită din conversia de pe hârtie a CF 357/N) cu numărul cadastral 22/21/1/2/2/2/1 și bunuri mobile aferente, respectiv telefon mobil, birouri – 10 bucăți. 1.702.400,00 89.100,00 euro*. Sumă ce va fi achitată în lei la cursul valutar BNR din ziua plății. Poate participa la licitaţie orice persoană fizică sau juridică care depune până cel târziu la data de 03.07.2019, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, str. Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, toate documentele prevăzute în caietul de sarcini, care se poate procura de la sediul lichidatorului judiciar, în fiecare zi de luni până vineri, orele 08.00 – 16.00. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 0330/401589, 0758049901, 0749244377; 0232/243864, fax: 0232/212231. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.
ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. ALDO S.R.L. Vaslui, cu sediul social în mun. Vaslui, str. Traian, bl. 228, sc. A, etaj 2, ap. 9, jud. Vaslui, C.U.I. RO 3337184, nr. de înreg. O.R.C. J37/918/1992, potrivit Sentinţei nr. 924/2013 din data de 23.10.2013, pronunţată de Tribunalul Vaslui – Secţia Civilă, în dosarul nr. 2980/89/2012, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare pentru data de 14.06.2019, ora 13.00, respectiv 28.06.2019, ora 13.00 a următorului activ proprietatea S.C. Aldo S.R.L. Vaslui: Nr. crt. - Denumire activ - Valoare pornire (lei fără T.V.A.) Activul nr.1 Proprietate imobiliară comercială – Magazin Mixt: Construcție – „Magazin Mixt” situată în mun. Vaslui, str. Ștefan cel Mare, nr. 279, jud. Vaslui, în vecinătatea benzinăriei Bemoil, cu suprafața construită de 40,50 mp și supr. utilă de 38,50 mp – extratabulară – construită pe terenul unei persoane fizice - 14.190,00. Persoanele care pretind vreun drept asupra activelor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 13.06.2019, ora 14.00, respectiv 27.06.2019, ora 14.00 la sediul lichidatorului judiciar M.R.L. Iași din mun. Iași, Aleea Nicolina, nr.82, jud. Iași. Relaţii suplimentare se pot obţine la: Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L.: tel: 0755132474; 0757545545; 0232/243864, fax: 0232/212231 e-mail: vanzari@insolventa.ro. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L..
Mihai Chirica„Ideea interzicerii vehiculelor poluante rămâne de actualitate”
25/06/2019 11:15

- Domnule primar, Iaşul pare să respire din nou un aer mai curat, dar fericirea nu poate dura decat pană in toamnă, cand se reiau cursurile şcolare. Ce mai este nou pe frontul acesta al poluării? În ...

Dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa: „La un profit de până la 15 la sută nu mai găsim firme care să liciteze”
21/06/2019 12:09

* dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa - Domnule preşedinte, PSD a pierdut alegerile europarlamentare la Iaşi. E o aserţiune care provoacă ingrijorare in randul membrilor de pa ...

„Drumul Iaşi – Suceava va fi scos la licitaţie în această lună”
15/04/2019 08:49

* dialog cu Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi - Domnule preşedinte, după o aşteptare care părea că nu se mai termină, bugetul de stat a fost deblocat. Iaşul are, aşadar, posibilit ...

„Justiţia e plină de păcate!”
30/03/2019 07:30

* de vorbă cu Vasile Lupu, fost deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PNŢCD - Domnule Lupu, PNŢCD a semnat, joi, un protocol de colaborare cu PSD, pentru alegerile europarlam ...

VIDEO - Mihai Chirica: „Iaşul are, de la an la an, o provocare suplimentară”
03/03/2019 09:00

- Domnule primar, se pare că veţi miza, in acest an, pe un buget de 820 milioane de lei. E mult, e puţin? Ce se poate face cu banii aceştia la un oraş ca Iaşul? - Nu e puţin, dar nici nu e mult, a ...

„Sintagma apetit scăzut pentru lectură nu este corectă în relaţie cu tinerii de astăzi”
04/02/2019 00:00

 Gustul ieşenilor pentru lectură este dominat de cărţile de dezvoltare personală şi de istorie recentă, de cele din literatura şcolară, precum şi de cele care răspund nevoii de distracţie, de d ...

VIDEO - Ion Solcanu: „Sistemul de alegere a preşedintelui trebuie modificat, odată cu Constituţia”
07/01/2019 09:41

  * dialog cu prof. univ. dr. Ion Solcanu, fost senator social-democrat, vicepreşedinte PSD şi al Senatului Romaniei, astăzi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Oa ...

„Masa de Crăciun este minunată cu oamenii dragi alături, nu cu platouri pline de grăsimi”
22/12/2018 00:00

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), in Raportul Naţional al Stării de Sănătate a Populaţiei pe anul 2017 se arată că in Iaşi sunt inscrise in evidenţa medicilor 35.902 de per ...

INTERVIU - MIHAI CHIRICA: „Mai bine de jumătate din populaţia activă a marilor oraşe nu are încă o opţiune politică”
14/12/2018 07:55

* dialog cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi - Domnule primar, Clujul, Oradea, Aradul şi Timişoara au semnat, de cateva zile, Alianţa Vestului, un acord privind cooperarea in materie de mari pro ...

„În lumea aceasta a subiectivităţii au apărut prea mulţi vânzători de piei de cloşcă”
10/12/2018 00:00

    Sculptorul Liviu-Adrian Sandu este iniţiatorul şi fondatorul, in 2016, al Societăţii Artiştilor Figurativi din Romania şi, din 2013, Membru al Societăţii Sculptorilor Portretişti din ...