„Departamentului Centenar i-a lipsit stabilitatea”
Dimensiune font:
Dialog cu Paul Claudiu Cotîrleţ, fost ministru secretar de stat şi coordonator al Departamentului Identitate Naţională din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale
Doctor în istorie cu o teză ce priveşte politica internaţională din Balcani la început de secol XX, cadru universitar asociat al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău şi lector al Colegiului Naţional de Apărare din Bucureşti, Paul Cotîrleţ a avut şi un mandat de 105 zile ca ministru secretar de stat şi coordonator al Departamentului Identitate Naţională din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. În plan profesional a urcat treptat în poziţiile de suport din cadrul Parlamentului României, începându-şi activitatea încă de pe băncile facultăţii din postura de consultant. În momentul de faţă este consilier al vicepreşedintelui Senatului României.
- Domnule Cotîrleţ, la 29 de ani vă număraţi printre cele mai tinere persoane din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale desemnată să conducă un Departament nou înfiinţat. Mai mult, unul Centenar, de la care toată lumea avea aşteptări. Cum aţi primit această provocare?
- Departamentul Centenar a fost înfiinţat la nivelul Secretariatului General al Guvernului prin H.G. nr. 465/2016. Departamentul avea ca obiectiv coordonarea la nivel naţional a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918 – 2018) şi a Primului Război Mondial. La numirea mea în funcţia de secretar de stat, şi totodată de coordonator al Departamentului Identitate Naţională (DIN), survenită pe 22 noiembrie 2017, postul de coordonator al Departamentul se afla vacant încă din luna august 2017, când fusese destituit din funcţie domnul Cristian-Ioan Videscu.
- Cum era organizat acest Departament la acel moment?
- La preluarea mandatului, din totalul de cinci posturi de conducere aflate în organigrama DIN, şi care ar fi trebuit să asigure coordonarea activităţii departamentului, patru dintre acestea erau vacante: cea de coordonator al DIN, cea de director executiv, cea de şef serviciu Proiecte şi acţiuni aniversare şi cea de şef birou Sinteze. Singurul post de conducere ocupat era cel de şef birou Promovare. Aşadar, Departamentul de la trecerea sa la MCIN şi până numirea mea pe post, la sfârşitul lunii noiembrie, s-a aflat practic, fără o conducere efectivă, ceea ce, fără dubiu, a influenţat performanţele acestuia. Posturile vacante au fost completate prin aducerea a cinci persoane: director- Ovidiu Dumitru, având o experienţă vastă în cercetarea istorică şi în activitatea de manageriat public; şef Serviciu Proiecte şi Acţiuni aniversare - Vasile Mihail Leon, expert în securitate naţională, cu spirit organizator şi experienţa în statistică şi relaţia cu instituţiile publice; consilier Serviciu Proiecte – Constantin Florea, inginer în construcţii, expert în evaluarea proiectelor ce prevăd reabilitări şi restaurări de monumente şi construcţii noi; consilier Birou Promovare- Emilia Mirică, cu studii istorice, dubla specializare (limba şi literatura spaniolă) şi noţiuni avansate de jurnalism; consilier Ionuţ Robert Cojocaru, cu atribuţii de conducător auto al demnitarului. Menţionez faptul că ministerul nu prevedea un post de şofer pentru Departamentul Identitate Naţională datorită numărului limitat de posturi în acest sens.
- Care au fost direcţiile pe care le-aţi considerat urgente şi prioritare?
- Prima sarcină pe care, din postura de coordonator al DIN, am adus-o la îndeplinire a fost centralizarea propunerilor de acţiuni, manifestări şi proiecte de aniversare, formulate şi asumate de către autorităţile locale şi centrale, instituţiile de cultură şi învăţământ naţionale, precum şi o primă selecţie a acestora. Propunerile centralizate au fost trimise către Departament în perioada iulie-decembrie 2017, numărul acestora fiind foarte mare, iar presiunea publică, dar şi a celor care au solicitat finanţare a fost pe măsură. Selecţia acestor propuneri, urmată de includerea lor în Calendarul naţional, a fost realizată în deplină concordanţă cu cerinţele şi criteriile conducerii MCIN din acea perioadă, fiind aprobată de aceasta şi salutată la nivelul Guvernului României.
- Cum s-au concretizat cele patru luni de mandat, în condiţiile în care s-au suprapus cu evenimente importante în inimile românilor?
- O altă direcţie pe care am considerat-o a fi importantă a fost realizarea unor parteneriate şi întâlniri, alături de participarea la o serie de manifestări care să asigure atât finanţarea unor proiecte comune, cât şi o mai largă expunere în rândul societăţii româneşti asupra activităţii DIN şi aniversării Centenarului. Am pornit activitatea chiar pe 1 decembrie printr-o deplasare în locul unde inimile românilor bat cu ardoare, dar pălesc într-o majoritate cu alte simţăminte. Am ales să reprezint Guvernul României la Târgu Secuiesc, pentru a fi alături de românii ce au dorit să intre cu voioşie în Anul Centenarului Marii Uniri. Am dezvoltat apoi o relaţie de colaborare eficientă, în special cu Instituţia Prefectului din judeţul Covasna. Apoi, pe 4 decembrie, în incinta Cetăţii Oradea, a avut loc prima întâlnire de lucru a tuturor partenerilor proiectului „Urmaşii Marii Uniri”, iniţiat de către europarlamentarul Emilian Pavel. Asociaţia cu acelaşi nume a fost înfiinţată de Emilian Pavel în anul 2015, la Oradea, din dorinţa de a cinsti memoria participanţilor din judeţul Bihor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din decembrie 1918. Am sprijinit această iniţiativă, intermediind colaborările dintre Asociaţie şi instituţiile din subordinea Ministerului Culturii, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Arhivele Naţionale.
- V-aţi întâlnit chiar şi cu reprezentanţii Misiunii Centenar din Franţa...
- Pe 6 decembrie am luat parte la întâlnirea cu doamna Geneviève Darrieussecq, secretar de stat al Ministerului Forţelor Armate din Franţa, şi cu reprezentanţii Misiunii Centenar din Franţa. Am discutat despre intensificarea cooperării între România şi Franţa, în perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri în anul 2018. Pe 12 decembrie a urmat Sărbătoarea de Hanuka-eveniment al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. În discursul meu am accentuat rolul pe care minoritatea evreiască l-a avut în realizarea idealului Marii Uniri de la 1918, precum şi importanţa păstrării identităţii fiecărei comunităţi religioase pentru continuitatea şi diversitatea tradiţiei poporului român. Pe 9 ianuarie am avut o întâlnire la sediul COSR cu George Boroi, Secretar General al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi cu directorul în cadrul aceleiaşi instituţii, Carmen Trocan. Întâlnirea s-a finalizat prin semnarea unui parteneriat în care cele două instituţii se angajează să se susţină reciproc în realizarea proiectelor comune ocazionate de marcarea Centenarului Primului Război Mondial şi al Mării Uniri. Seara de 11 ianuarie a fost dedicată Centenarului Marii Uniri la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Pyeongchang, în Coreea de Sud...
- Sunt diverse manifestări la nivel naţional, dar în Moldova ce au cuprins ele?
- Pe 16 ianuarie s-au pus bazele Trenului Unirii, o călătorie simbolică dus-întors, de la Bucureşti la Iaşi. În timpul călătoriei, pasagerii au avut ocazia să privească o parte din expoziţia fotografică intitulată ,,România în primul război mondial- imagini de arhivă”, realizată de către Departamentul Identitate Naţională în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Arhivele Naţionale ale României, expoziţie ce aduce un omagiu şi în acelaşi timp o reverenţă faţă de jertfele a sute de mii de români care au căzut în timpul primului război mondial, dar şi de o generaţie de mari patrioţi, care prin diplomaţie şi perseverenţă au reuşit înfăptuirea idealului naţional: Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
- Aţi avut şi proiecte demarate în timpul mandatului, care acum sunt abandonate?
- Da. Prin intermediul celor de la Chelgate am intrat în contact cu Societatea Energetică Electrică - lider pe piaţa de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, precum şi unul din cei mai importanţi jucători din sectorul serviciilor energetice. Aceştia ne puneau la dispoziţie în mod gratuit un website dedicat Centenarului (nici în acest moment nu există unul) şi adaptat unui sistem Wordpress CMS cu cele mai noi aplicaţii disponibile în mediul virtual. De asemenea, urma să fie disponibilă şi o platformă educaţională intitulată Mică enciclopedie a Centenarului ce a fost pregătită de cei din Biroul Sinteze până la cele mai mici detalii. Totodată, alături de Peter Hurley (căruia îi mulţumesc pentru colaborare) am conceput un festival intercultural de tradiţii rurale intitulat „Satele Unite ale României”- o Arcă a lui Noe a identităţii europene. Proiectul se dorea a fi o extindere a conceptului deja testat „Satele Unite ale Maramureşului” şi propunea participarea a 100 de comunităţi rurale din toată ţara la o „întrecere centenară” de tradiţii, obiceiuri şi datini. Câştigătorii urmau să primească titlul de „Capitala Europeană a Culturii Rurale la 100 de ani de România Mare”. Evenimentul urma a fi susţinut din fonduri garantate de diferiţi sponsori, ministerul contribuind cu suma de zero lei. Vă invit să urmăriţi promo-ul realizat: Promo Satele Unite ale României 2018 şi vă veţi convinge.
- Mai sunt şi alte proiecte care, din diverse motive, au fost abandonate?
- Un alt proiect abandonat este „Centenarul în oraşul tău- istoria vine la tine”- proiect având ca scop facilitarea reconcilierii tinerei generaţii cu istoria, prin aducerea în atenţia sa, dar şi în prim planul agendei publice, a rolului identităţii naţionale, a aniversării Centenarului României Mari (1918-2018) şi a Primului Război Mondial. Grupul ţintă urmând a fi constituit din elevi de liceu şi publicul larg. Ceva informaţii privind formatul întâlnirilor. Dezbaterile urmau a fi susţinute de către profesorii de istorie din cadrul liceelor în colaborare cu istorici, muzeografi şi scriitori, împreună cu reprezentanţii Departamentului Identitate Naţională. Temele alese spre a fi discutate în cadrul întâlnirilor urmau a fi corelate cu aportul/legătura respectivei localităţi, a zonei, a unor personalităţi locale, la Primul Război Mondial şi la Marea Unire. În cadrul fiecărei dezbateri, reprezentanţii DIN urmau a lansa o invitaţie către elevi şi profesori pentru participarea la un concurs (de preferat cu o temă aflată în legătură cu subiectul abordat în cadrul dezbaterii din fiecare oraş). Cele mai interesante răspunsuri urmau a fi premiate cu abonamente la biblioteci, cărţi, excursii, tabere, iar liceele participante urmau să primească o distincţie. La finalul ciclului de dezbateri urma a fi tipărită o carte ce conţinea informaţii privind toată activitatea întreprinsă.
- Cum aţi caracteriza cele 105 zile de mandat?
- În opinia mea, Departamentului Identitate Naţională nu i-a lipsit viziunea şi nici îndrumarea, ci doar stabilitatea. Vreau să aduc mulţumiri celor care m-au sprijinit în obţinerea acestei funcţii onorante, reprezentanţilor Departamentului Identitate Naţională şi altor membri ai ministerului pentru modul în care am colaborat, precum şi partenerilor şi colaboratorilor.
Florin CRĂCIUN
Paul Cotîrleţ are numeroase specializări în străinătate la Institutul de Studii Internaţionale din Barcelona (Institut Barcelona D’Etudis Internationals), la RWTH Aachen. A publicat de-a lungul vremii articole în prestigioase reviste internaţionale: Inquiry- Sarajevo Journal of Social Science sau The International Journal of Social and Educational Innovation.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau