„În trei ani, Spitalul Regional de Urgenţe ar putea fi predat la cheie”
Dimensiune font:
* interviu cu dr. Vasile Cepoi, consilier de stat în Cancelaria primului-ministru , fost ministru al Sănătăţii
Prezent la Iaşi cu ocazia dezbaterilor privind managementul pacientului politraumatizat în spitalele din România, consilierul de stat Vasile Cepoi a avut amabilitatea să ne acorde un interviu pe marginea reformelor preconizate în sistemul sanitar. D-sa ne-a vorbit, în exclusivitate, despre ultimele demersuri pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţe, dar şi pe marginea noilor măsuri propuse de actualul ministru al Sănătăţii privind regionalizarea.
- La Iaşi se discută de mulţi ani pe marginea pacienţilor plimbaţi între spitale. Care ar fi soluţia pentru rezolvarea acestei probleme?
- Pacientul politraumatizat este un pacient cu risc crescut, pentru că, pe lângă leziunile traumatice pe care le are, există riscul să aibă o serie de boli asociate care pot agrava evoluţia sa. De aceea, este necesar ca el să fie preluat într-o echipă complexă care, pe de o parte, să asigure funcţiile vitale ale pacientului, iar pe de altă parte, să rezolve leziunile. Un astfel de centru de politraumă nu poate funcţiona cu succes decât într-un Spital Regional de Urgenţe complet şi complex, care să permită această abordare. În acest moment, Spitalul „Sf. Spiridon”, împreună cu Spitalul de Neurochirurgie, Institutul de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu” şi Spitalul „Cuza Vodă” constituie acea Unitate Funcţională Regională de Urgenţe, care până la înfiinţarea Spitalului Regional de Urgenţe încearcă să rezolve problema pacientului critic. Este un protocol de funcţionare integrat a acestor unităţi medicale, iar Ministerul Sănătăţii a avut iniţiativa de a finanţa în mod special aceste spitale.
„Vor fi construite două spitale regionale de urgenţă: la Iaşi şi la Cluj”
- În ce stadiu se mai află demersurile pentru construcţia viitorului Spital Regional de Urgenţe?
- Autorităţile locale au propus mai multe terenuri pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţe, iar echipa de arhitecţi pe care eu am trimis-o la Iaşi a identificat că terenul de la Miroslava, de lângă şoseaua de centură, este cel mai potrivit pentru această construcţie. Zona este foarte bună, pentru că poate fi accesată din toate direcţiile şi permite o intervenţie rapidă. Studiul de fezabilitate pentru acest teren este făcut încă din 2007, din prima legislatură a ministrului Sănătăţii Eugen Nicolăescu. În momentul de faţă, proiectul a fost preluat de Ministerul Marilor Proiecte şi probabil că, în cel mult două săptămâni, Guvernul va decide asupra modului în care acest spital va putea fi realizat. De fapt, vor fi construite două spitale regionale de urgenţă unul la Iaşi şi unul la Cluj.
- Pentru realizarea acestei construcţii se discuta despre un parteneriat public-privat ca variantă de finanţare. Se mai menţine această variantă?
- Nu este vorba de un parteneriat public-privat propriu zis, dar este însă, într-adevăr, o soluţie în colaborare cu un Fond de Investiţie Internaţional. Până acum şi-au exprimat intenţia de a participa la o astfel activitate patru fonduri de investiţii: două din SUA, unul din Israel şi unul din Marea Britanie.
- Când estimaţi că ar putea începe lucrările de construcţie?
- Speranţa mea este că vom reuşi în acest an să demarăm această acţiune, pe care eu de anul trecut am iniţiat-o, împreună cu alţi factori de decizie. Dacă lucrările vor porni în acest an, în maxim trei ani Spitalul Regional de Urgenţe va putea fi predat la cheie.
- Ce impact va avea asupra pacienţilor reorganizarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă, aşa cum este propusă în proiectul de reformă al Ministerului Sănătăţii?
- În acest sens a existat o iniţiativă din anul 2009, de colaborare între structurile medicale din judeţele din zona de Nord- Est şi s-a elaborat atunci un protocol de colaborare care, desigur, în prezent trebuie actualizat în condiţiile unei reorganizări de tip regional. Sunt o serie de bariere în funcţionalitatea acestui sistem, care trebuie ridicate. Trebuie făcute o analiză şi un studiu de impact corect, pentru a stabili atribuţiile fiecărei structuri. Va fi regionalizare funcţională şi nu o regionalizare de tip administrativ. În cazul serviciilor de ambulanţă, coordonarea va fi însă una strict pe partea administrativă. Se va păstra ce ţine de partea medicală, dispeceratele serviciilor de ambulanţă vor funcţiona ca şi până acum. În schimb, în cazul autosanitarelor nu vor mai exista limite teritoriale privind gestionarea cazurilor. La graniţele dintre judeţe va putea interveni cea mai apropiată ambulanţă, fără să mai existe acel criteriu teritorial. Astfel, timpul de aşteptare pentru pacient se va scurta. Serviciul Regional de Ambulanţă va coordona strict administrativ activitatea pe zona Moldovei, pentru că, în rest, activitatea se va desfăşura ca şi până acum.
- Această reorganizare a stârnit însă panică în rândul salariaţilor din sistemul sanitar...
- Ea sperie personalul pentru că toate aceste propuneri au un deficit de comunicare. Era de preferat să se specifice clar cum va funcţiona o astfel de structură şi abia apoi să fie anunţată. În aceste condiţii, teama de necunoscut provoacă îngrijorare în rândul celor care se simt vizaţi şi nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Eu pot să-i asigur însă că nu se va întâmpla nimic rău.
„Nu se va disponibiliza un număr foarte mare de angajaţi din sănătate”
- Vor fi disponibilizări în sistemul sanitar în următoarea perioadă?
- În prezent este o discuţie lansată de dl ministru Eugen Nicolăescu, nu am suficiente date ca să vă spun mai multe detalii pe seama acestui subiect. Părerea mea este că din cei 7.120 de angajaţi care funcţionează în structurile Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări, nu cred că va putea fi disponibilizat un număr foarte mare. Eventual, va fi o reorganizare şi o redistribuire a posturilor, pentru că atribuţiile rămân aceleaşi, nu pot fi reduse şi atunci nu se va putea realiza o reducere importantă de personal.
- Reorganizarea anunţată de ministrul Sănătăţii implică şi casele judeţene de asigurări de sănătate. Mai are nevoie sistemul sanitar de aceste structuri administrative?
- Concepţia mea este că sistemul de asigurări de sănătate a fost o modalitate prin care s-a îmbunătăţit foarte mult reforma în sănătate. Continuarea şi perfecţionarea acestui sistem, după părerea mea, este o soluţie. A renunţa la sistemul de asigurări şi a trece la un sistem de sănătate bazat pe bugetul de stat nu ştiu cât de eficient ar fi. Ar trebui făcut un studiu de impact evaluat foarte bine înainte de a se lua o asemenea decizie.
- Ce s-a întâmplat însă cu proiectul legii sănătăţii iniţiat de dumneavoastră anul trecut şi cum vedeţi actualul proiect propus de noul ministru de resort?
- În acest moment nu există o nouă măsură legislativă privind reforma în domeniul sănătăţii. Măsurile pe care dl ministru Eugen Nicolăescu le-a iniţiat pot pregăti implementarea unei viitoare legi. Nu a avut loc încă o decizie politică la nivel naţional în privinţa evoluţiei pe mai departe a reformei în sănătate. Dar, măsurile pe care le preconizează dl ministru, dacă vor fi aplicate corect şi se va face o analiză pertinentă înainte de a fi implementate, pot pregăti terenul pentru dezvoltarea şi pentru perfecţionarea unui sistem de asigurări şi pentru a se ajunge la un sistem de echilibru financiar, care constituie principala problemă a sistemului sanitar.
- Ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat totuşi că actuala Lege 95 a sănătăţii va fi republicată…
- Nu contează că se cheamă Legea 95 republicată sau se va numi altfel. Important este ca noua lege să aducă transformările pe care vrem să le facem şi soluţiile pe care le găsim la problemele pe care sistemul de sănătate le are. Asta înseamnă reformă în sănătate, nu schimbare de dragul schimbării, ci găsirea de soluţii la problemele nerezolvate ale sistemului.
- De la 1 aprilie se va introduce sistemul de coplată. Cum va influenţa această măsură evoluţia sistemului de sănătate?
- Coplata este o lege care a fost aprobată, iar dl ministru Nicolăescu a găsit această soluţie, care răspunde cel puţin cerinţelor exprimate de Fondul Monetar Internaţional. Coplata nu va rezolva însă problema sistemului de sănătate. Coplata va avea rolul de a permite un control mai strict al modului de accesare a serviciilor medicale şi de a reduce numărul de servicii medicale nenecesare. (a consemnat Cristina Mihăilă)
Dezbatere naţională privind situaţia bolnavului psihic
- Anul trecut, în luna septembrie, cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, în colaborare cu Instituţia Prefectului – Judeţul Iaşi, a organizat dezbaterea „Situaţia bolnavului psihic în România”. În ce stadiu se află demersurile privind reforma sistemului de psihiatrie?
- Sincer, nu cunosc în ce stadiu sunt demersurile în acest sens iniţiate pe vremea când ocupam funcţia de ministru, însă am să mă interesez. Proiectul dumneavoastră este însă unul foarte bun şi vă susţin. Organizarea unei viitoare dezbateri, ce îşi propune să fie un pas important pentru reformarea psihiatriei, ar trebui iniţiată însă la nivel naţional, unde impactul este mult mai puternic decât pe plan local.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau