„Masa de Crăciun este minunată cu oamenii dragi alături, nu cu platouri pline de grăsimi”

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în Raportul Naţional al Stării de Sănătate a Populaţiei pe anul 2017 se arată că în Iaşi sunt înscrise în evidenţa medicilor 35.902 de persoane cu diabet zaharat, comparativ cu 34.317 în anul 2016 (1.785.300 cazuri la nivel naţional).

 

 

În statele Uniunii Europene se înregistrează 58 milioane persoane cu diabet (circa 14 la sută din cazurile înregistrate la nivel mondial) şi se preconizează că, până în 2045, numărul acestora va creşte la 66,7 milioane.
Monica Vornicu, medic primar Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, precizează că, deşi numărul persoanelor diagnosticate cu această boală este în creştere, pacienţii cu diabet zaharat sunt oameni normali, care „trăiesc cu diabet şi nu pentru diabet”, şi că viaţa acestora poate fi normală dacă pacienţii îşi cunosc foarte bine boala (dietă, activitate fizică, complicaţii). Mai mult, ea ne oferă şi câteva sfaturi de urmat pentru a nu ne confrunta cu probleme chiar de sărbători, în special din cauza mâncărurilor.

 

 

- Doamna doctor, se spune despre diabet că este „o boală perfidă”, deoarece se instalează în timp, iar simptomele sale pot fi uşor confundate cu ale altor afecţiuni. Câte tipuri de diabet există şi care sunt simptomele fiecăruia?

- Nu putem defini o boală ca perfidă nici măcar cu ghilimele, pentru că diabetul zaharat este foarte uşor de diagnosticat şi simptomele, chiar dacă nu sunt specifice, cu o consultaţie şi o anamneză corectă în cabinetul medicului de familie, pacientul poate fi descoperit la debut, iar beneficiile vor fi maxime. Principale forme de diabet zaharat sunt Diabet Zaharat tip 1 şi Diabet Zaharat tip 2, care au simptome asemănătoare la debut (polidipsie- consum exagerat de apă, poliurie- urinări frecvente şi în cantitate mare, polifagie- aport mare de alimente şi totuşi fără creştere în greutate), însă cu evoluţie şi tratament ulterior diferit. De menţionat totuşi: sunt mulţi pacienţi care la debut sunt asimptomatici, fiind descoperiţi întâmplător la analize de rutină, sau cu ocazia altor evaluări la diverse specialităţi.

 

 

„Diabetul zaharat este o boală cronică şi nu poate să dispară”

 

 

- Datele oficiale arată că numărul persoanelor care suferă de diabet în România este foarte mare. Şi Iaşul se confruntă cu o adevărată creştere a numărului de persoane cu diabet zaharat. Care sunt principalele cauze care favorizează apariţia bolii?

- Din nefericire, este adevărat, numărul persoanelor cu diabet în România şi, implicit în Iaşi, este foarte mare. Nu vreau să intrăm în datele statistice, însă putem spune că este în continuă creştere şi sunt convinsă că numărul persoanelor nediagnosticate este cu mult peste ceea ce ştim, până în prezent. Cauzele diabetului zaharat sunt elucidate doar parţial. Pe de o parte, apariţia ambelor tipuri de diabet este legată într-o oarecare măsură de factori ereditari, genetici. Pe de altă parte, un rol important îl constituie şi factorii de mediu. De exemplu, în apariţia diabetului de tip 2, cei mai importanţi factori sunt greutatea corporală excesivă şi lipsa de exerciţiu fizic, adică sedentarismul. Un alt factor ar putea fi stresul psihic excesiv.

 

 

- Se poate estima gradul de progresie al diabetului zaharat? Cu alte cuvinte, va necesita tratament un pacient care este echilibrat în momentul de faţă exclusiv cu regim alimentar?

- Sunt puţine cazuri de pacienţi controlaţi metabolic doar prin terapie nutriţională. Sunt însă multe cazuri în care pacienţii, dacă nu sunt sub tratament medicamentos, au impresia că „diabetul lor a fost vindecat” şi nu se prezintă la evaluări, ori se prezintă când apar complicaţii. Să precizăm încă o dată: diabetul zaharat este o boală cronică şi nu poate „să dispară”, ci doar să fie ţinută sub control pentru a nu apărea complicaţii.

- Din experienţa dumneavoastră, există particularităţi în ceea ce priveşte factorii de risc în cazul femeilor, faţă de bărbaţi?
- Nu este o boală care să aibă o prevalenţă mai mare în funcţie de sex, dar cred că femeile post-menopauză au un risc mult mai mare, probabil din cauza creşterii ponderale. Sunt însă diferenţe zonale, de obiceiuri alimentare, activitate fizică şi multe alte particularităţi.

 

 

„Spiritul Crăciunului nu înseamnă doar miros de cozonac şi cârnaţi”

 

 

- Cum primesc ieşenii care vă trec pragul cabinetului un astfel de diagnostic?

- Chiar acum câteva zile discutam cu o pacientă nou diagnosticată, care se simţea stigmatizată pentru că cei din jur îşi schimbau atitudinea când le spunea că are diabet zaharat. Vă rog să înţelegeţi că această boală nu este una contagioasă, că pacienţii cu diabet zaharat sunt oameni normali care „trăiesc cu diabet şi nu pentru diabet”, şi că viaţa acestora este normală dacă pacienţii îşi cunosc foarte bine boala (dietă, activitate fizică, complicaţii).

 

 

- Ce alte modificări metabolice, pe lângă glicemie crescută, poate avea un pacient cu diabet?

- Modificarea de care se tem cel mai mult pacienţii este hipoglicemia, adică scăderea glicemiei sub limita de 70 mg/dl, o complicaţie acută şi cu simptomatologie bogată: ameţeli, tremurături, irascibilitate, senzaţie de foame intensă şi uneori cu instalarea comei hipoglicemice dacă nu se intervine la timp. Hiperglicemia este de cele mai multe ori ignorată de către pacienţi şi doar prin automonitorizare glicemică ajung să descopere că nu îşi administrează corect tratamentul, medicamentos şi nutriţional.

 

 

- Educaţia pacientului cu diabet ar trebui să fie una dintre componentele cele mai importante ale activităţii curative, alături de campaniile pentru prevenţia diabetului. Cum stă Iaşul la aceste capitole?

- Pacienţii din Iaşi au acces la multe programe educaţionale, de la campaniile de Ziua Mondială a Diabetului - 14 noiembrie, şi promovări cu diverse alte ocazii. Trebuie să înţelegem însă ca pacienţii cu diabet nu sunt un “produs de marketing” şi că toate produsele aşa-numite “scapă de diabet”, ori chiar glicemii făcute prin farmacii în condiţii neadecvate ar trebui combătute.

 

 

- Sărbătorile înseamnă, pentru diabetici, numeroase tentaţii culinare şi interdicţii la bunătăţile tradiţionale. Care este soluţia?

- Sărbătorile nu înseamnă „alimentaţie în exces” ( cu sau fără diabet), aşadar ponderaţia este general valabilă. Spiritul Crăciunului nu înseamnă doar miros de cozonac şi cârnaţi; mirosul de brad şi fericirea de a dărui bucurie cred că primează. Eu personal nu interzic nimic de sărbători pacienţilor, dar pacienţii mei ştiu deja cantitatea acceptată, fiind conştienţi că nu le accept scuza “doar ştiţi că au fost sărbătorile”.

 

 

„Gustaţi un fursec îndulcit normal, decât 5 sau 10 fără zahăr”

 

 

- Cu ce altceva se poate înlocui zahărul, care sunt cei mai sănătoşi îndulcitori aflaţi la ora actuală pe piaţă?

- Când am timp, mă plimb prin hipermarketuri şi mă pun „în pielea” pacientului cu diabet. Este o adevărată piaţă a produselor pentru diabet, însă de cele mai multe ori făcute doar pentru a creşte preţul produselor. Eu recomand produsele cu îndulcitor din stevie, şi aici cu menţiunea de a citi corect eticheta nutriţională şi de a cere sfaturi medicului dacă pacienţii nu pot „desluşi” principiile. Primesc atât de multe poze cu etichetele produselor de la pacienţii mei, încât aflu de la ei mult mai multe decât aş avea eu timp să descopăr. Menţionez că nu există „miere de albine pentru diabetici”, cum întâlnim prin pieţele din Iaşi. Mierea creşte glicemia, indiferent cine este producătorul. Îndulcitorii artificiali nu sunt nocivi dacă sunt consumaţi în cantitate mică şi dacă nu există altă contraindicaţie (alergii sau intoleranţă). Altă menţiune este pentru zahărul brun, care este un îndulcitor ce modifică glicemia, aşadar nu este indicat pacienţilor cu diabet.

 

 

- Ce sfaturi alimentare puteţi da ieşenilor care suferă de diabet, pentru preîntâmpinarea complicaţiilor care ar putea apărea de pe urma unor excese în dietă, în perioada sărbătorilor?

- Ar trebui să evite excesele alimentare... şi încă ceva: dacă sunt conservate corect, multe alimente vor fi putea fi consumate şi după 1 ianuarie, şi vor evita astfel să îşi petreacă sărbătorile în servicii medicale de urgenţă. Putem alege salate fără dressing de maioneze, pot fi delicioase şi cu puţin ulei şi lămâie; un fursec sau o bucăţică de cozonac; o bucată de carne (150 g) slabă, înnăbuşită sau la cuptor, cu o garnitură de legume (broccoli, conopidă sau o salată de crudităţi) pot fi o variantă delicioasă pentru masă. Piftia poate fi din carne de pasăre cu posibilitatea degresării, preparatele din carnea de porc putem să le preparăm corect şi în bucătăria proprie (astfel putem evita grăsimea şi sarea în exces). Să nu uităm că peştele şi fructele sunt delicioase şi de sărbători. Fructele pentru pacienţii cu diabet trebuie consumate cântărite, dar, puse în balanţă, sigur pot înlocui cozonacul şi turta dulce.

 

 

- De sărbători se mănâncă mai mult decât de obicei, în special dulciuri...

- Eu am observat că pacienţii cu diabet care îşi fac dulciurile separat, fără adaos de zahăr, au tendinţa de a exagera cu cantităţile, aşa că sfatul meu este să guste un fursec îndulcit normal, decât 5 sau 10 fără zahăr. Privind prin hipermarketurile din Iaşi, în această perioadă ne dăm seama că sunt foarte mulţi care uită cantitatea normală şi sunt adepţii principiului că „de sărbători pot mânca oricât pentru că e o dată pe an”. Să nu uităm că masa de Crăciun este minunată cu oamenii dragi alături, nu cu platouri pline de grăsimi, carafe cu vin şi deserturi în exces. Eu sfătuiesc părinţii să nu uite că nu ne putem educa copiii să mănânce sănătos dacă exemplul pe care îl oferim este altul. „Mâncarea ca la mama acasă” poate fi sănătoasă şi gustoasă!

A consemnat Florentina SANDU