„Noi, românii, suferim de sindromul drobului de sare”

Potrivit unei analize realizate de REGnet, companie specializată în înfiinţări şi modificări de SRL şi PFA, suspendarea activităţii economice a afacerilor din România, la începutul anului 2018, se află la cel mai mare nivel din ultimii 4 ani, cu o creştere de peste 132,99% în raport cu perioada similară din anul precedent. Despre problemele actuale din acest mediu a acceptat să dialogheze cu noi Adrian Monoranu, lector universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi, marketer şi consultant independent, cu o experienţă de peste 15 ani în domeniile comunicării şi brand managementului.

 

- Domnule Monoranu, după o scurtă plimbare pe bulevardele ieşene, pot ieşi la iveală multe aspecte în ceea ce priveşte mediul antreprenorial local – de la afaceri prospere, la afaceri care au tras obloanele prematur. Unde greşesc antreprenorii, de ce nu rămân toţi ancoraţi în succes?

- Nu cred că sunt în măsură să spun de ce se închid afacerile ieşenilor. Pot fi mulţi factori la mijloc. Însă, din experienţă, aş putea specula că mulţi mici antreprenori se bazează exclusiv pe intuiţie şi fler - lucruri care sunt importante, dar nu suficiente, din păcate. Atunci când ai o idee de business trebuie mai întâi să o testezi, să faci un studiu de piaţă, un studiu de fezabilitate, un plan de amortizare/ recuperare a investiţiei. Nu vreau să sune a critică, dar nu prea am auzit mulţi antreprenori care să facă mereu cele menţionate mai sus. Ei trebuie să conştientizeze faptul că o idee bună nu este întotdeauna suficientă.

Nu cred că există strategii minune care să schimbe mediul de afaceri

- Putem afirma că un pas sigur spre eşec, în România, îl reprezintă mediul toxic? Legislaţia într-o continuă schimbare, birocraţia stufoasă...

- Cred că toxic e un cuvânt un pic cam dur pentru a caracteriza mediul de afaceri.

Nu suntem singurii, dar asta nu înseamnă, bineînţeles, că nu sunt alte ţări care au eliminat birocraţia. Dar faptul că există nu trebuie să oprească pe nimeni. Cât despre legislaţie... da, există multe schimbări, dar pentru asta există jurişti, avocaţi şi chiar contabili care te pot sfătui. Antreprenorul român s-a obişnuit să le ştie pe toate şi acum, normal, este puţin copleşit de situaţie. Poate o soluţie ar fi să fie dispuşi să angajeze oameni competenţi care, cu siguranţă, îi vor ajuta să înfrunte multe situaţii grele şi neprevăzute.

- Specialiştii susţin că cei care au trecut printr-un eşec în afaceri se află în cel mai propice moment din punct de vedere al experienţei şi, implicit, au şanse mai mari de reuşită cu un nou business. Ce părere aveţi, sunt antreprenorii ieşeni uşor de convins să o ia de la capăt în cazul unei afaceri eşuate?

- Orice antreprenor care eşuează într-un proiect ar trebui să acumuleze o experienţă care să-l ajute mai departe. Dar nu cred că putem spune despre antreprenorii ieşeni că sunt mai mult sau mai puţin avantajaţi sau speriaţi de aceste eşecuri. Cred că ţine de fiecare în parte dacă după un eşec vrea să o ia de la capăt. Important este să nu facă din nou aceleaşi greşeli, eventual dintre cele menţionate la întrebările anterioare - fără studii de piaţă, fără consultanţă de specialitate etc.

- Există strategii de succes care, odată implementate, pot schimba lumea afacerilor?

- Îmi pare rău, dacă ştiam răspunsul la întrebarea aceasta, cred că aş fi avut reţineri în a-l oferi gratuit pentru publicare într-un ziar. Glumesc. Nu cred că există strategii minune care să schimbe mediul de afaceri... sau poate schimbarea de atitudine a antreprenorilor locali ar conduce şi la schimbarea mediului. Onestitatea, bunul simţ, respectul faţă de parteneri, concurenţă şi, în primul rând, faţă de clienţi, sunt lucruri care pot ar putea îmbunătăţi mediul de afaceri.

Cele mai grave erori sunt cele care se fac în faza de început a business-ului

- Poate business-urile nu au succes din cauza faptului că piaţa nu are nevoie de produsul/ serviciul lor? Putem vorbi despre o suprasaturaţie în ceea ce priveşte afacerile pe plan local?

- Este foarte posibil să se întâmple asta. Dar este, din nou, rezultatul lipsei studiilor de piaţă. A studia piaţa înseamnă să începi cu nevoile consumatorilor, să continui cu concurenţa, cu furnizorii, cu distribuitorii şi abia după ce ai pus cap la cap toate informaţiile strânse, să tragi concluziile pe care să-ţi construieşti strategia. Piaţa saturată nu înseamnă neapărat un lucru rău. Concurenţa e bună şi ar trebui să îi facă pe antreprenori să investească mai mult în dezvoltarea produselor curente sau a celor noi, dar şi în promovare şi în strategii de păstrare a clienţilor. E greu să mai găseşti azi o piaţă în care să fii eventual singurul ofertant.

- În ultimii ani, în contextul economic dificil, rolul antreprenorilor a devenit şi mai vizibil, aceştia jucând un rol vital în societate – creează locuri de muncă, unii fac investiţii chiar şi în vreme de restrişte... oare nu ar trebui şi ei sprijiniţi în momentele dificile?

- Când spuneţi că ar trebui sprijiniţi, depinde la cine vă referiţi... Dacă este vorba de administraţia locală, prefer să nu comentez, întrucât nu sunt neapărat la curent cu acţiunile acesteia în domeniul sprijinirii antreprenoriatului local. Poate că sunt iniţiative, dar nu le cunosc foarte bine. Totuşi, cred că ieşenii sunt primii care pot sprijini antreprenorii locali, în calitate de clienţi. Atât timp cât produsele sunt în regulă, ieşenii pot sprijini antreprenorii cumpărându-le şi, eventual, chiar promovându-le.

- Aveţi tangenţă cu mulţi antreprenori, care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac aceştia? Ar putea fi evitate?

- Cred ca am mai precizat anterior, important este să învăţăm din greşeli. Şi mai cred că cele mai grave erori sunt cele care se fac în faza de început a business-ului. Pentru că, adesea, acestea nu mai pot fi corectate. Lipsa informaţiilor corecte este o mare problemă, vezi absenţa studiilor de piaţă. Dar cred că o altă mare eroare pe care mulţi antreprenori o fac este implicarea emoţională excesivă în afacere. Sigur, atunci când crezi ca ideea ta este genială, vrei să dai totul. Dar când piaţa îţi arată altceva, trebuie să fii capabil să admiţi că te înşeli şi să înregistrezi eşecul ca pe ceva normal. Din păcate, ataşamentul emoţional îi face pe unii antreprenori să investească inutil resurse de toate felurile, în special de timp, în proiecte sortite eşecului.

Nu există reguli universal valabile

- Au turbulenţele politice din ţara noastră impact asupra spiritului antreprenorial? Sau nu au legătură, în mod direct, cu eşecul în afaceri?

- Turbulenţele de orice fel pot fi văzute ca ameninţări, dar şi ca oportunităţi. Important este să interpretezi corect informaţiile. Sigur că instabilitatea politico-legislativă poate fi o problemă, dar totuşi cred că se vorbeşte prea mult despre asta.

Nu este ca şi cum se schimbă legile zilnic. Apar numeroase informaţii care destabilizează pieţele, dar întotdeauna antreprenorii trebuie să urmărească sursele acestor informaţii şi să nu se pripească în a se demotiva sau a renunţa prea uşor la ideile sau iniţiativele lor. Noi, românii, suferim oricum de sindromul „drobului de sare” şi parcă prea uşor punem un „dacă” în faţa oricărei idei.

- Ce ar trebui să facă cei dornici să meargă pe acest drum, cel al afacerilor? Sunt anumite reguli, indiferent de domeniu, pe care ar trebui să le urmeze cu sfinţenie?

- Nu există reguli universal valabile. Cred că am enunţat mai sus câteva sfaturi pe care le-aş da oricărui antreprenor, fie că se află la început de drum sau deja angrenat într-o investiţie.Respectă-ţi partenerii, indiferent cum se numesc ei - clienţi, furnizori, distribuitori, concurenţi. Fără aceştia afacerea ta nu ar exista. Nu lua decizii la cald, nu te entuziasma şi nu uita că graba strică treaba.

Îndoieşte-te de toate informaţiile care ajung la tine, chiar şi de gândurile şi propriile idei. Nu este nimic rău în asta. Ai grijă însă să nu aluneci în panta gândirii excesive. Şi întotdeauna fii pregătit să asculţi piaţa!

A consemnat Florentina SANDU