„Problema cea mai importantă cu care ne confruntăm este neîncrederea”

 Interviu cu Adrian Nicolae Niţă, membru fondator al Asociaţiei „Alianţa Românilor” şi membru fondator al Federaţiei Organizaţiilor Româneşti din Italia

 

De mulţi ani, comunitatea cea mai numeroasă de străini din Italia este cea română. Ea a depăşit numeric comunitatea albaneză din Italia încă din anul 2008. Am stat de vorbă cu Adrian Nicolae Niţă, membru fondator al Asociaţiei „Alianţa Românilor” şi membru fondator al Federaţiei Organizaţiilor Româneşti din Italia. Băcăuan de origine, el a vorbit despre problemele românilor din Peninsulă şi a oferit şi câteva sugestii.

- Când şi cum aţi plecat din România? Ce anume v-a determinat să luaţi această decizie?

- Gândurile de plecare au apărut la începutul anului 2005 când, din păcate, unitatea militară din care făceam parte urma să se desfiinţeze, iar contractul meu de angajat al Armatei Române, plutonul de Poliţie Militară al Brigăzii de Tancuri Bacău, a ajuns la final. Pe 1 ianuarie 2006 am primit vestea din partea unei rude că peste trei zile am autocar pentru Italia. Frumos cadou de Anul Nou să afli că trebuie să îţi laşi familia şi să iei drumul pribegiei! Motivul plecării a fost legat de situaţia materială şi, ca mulţi alţii, am fost vrăjit de mirajul străinătăţii. Am considerat că trebuie să-mi asum responsabilitatea, iar sacrificiul de a pleca era necesar. Aşa că mi-am luat trăistuţa şi, cu lacrimi în ochi, mi-am lăsat soţia şi copilul de 4 ani în România, iar eu am plecat pe alte meleaguri. Mi-a aduc aminte că ziua plecării parcă era una de doliu. Aveam un gust atât de amar!

- Cum aţi fost primit în Italia? Aţi avut probleme?

- Probleme de integrare nu am avut. Cred că pentru a reuşi să te integrezi într-o societate nouă, necunoscută, trebuie în primul rând să o accepţi aşa cum e. Am întâlnit diverse persoane şi care, chiar dacă aveau poate o impresie greşită asupra noastră ca naţie şi ca neam, cred că am reuşit să le-o schimb. Respectarea fiecărei opinii şi dialogul sunt primi paşi în crearea unui un punct de legătură.

- A fost greu să vă găsiţi de lucru?

- La început am aşteptat vreo lună, dar am găsit. Apoi, după o întreagă aventură şi căutări de locuri de muncă, de zece ani lucrez într-o întreprindere unde se fac diferite tipuri de tratamente galvanice pentru piese metalice folosite în diferite sectoare: industrial, militar, aviaţie, marină şi feroviar.

-- Coordonaţi o asociaţie, „Alianţa Românilor”. Ce v-a determinat să o înfiinţaţi şi ce îşi propune?

- Aşa cum am spus, un prim pas este dialogul pentru ca mai apoi, împreună, să putem găsi soluţia cea mai avantajoasă la problemele cu care ne confruntăm în societatea de astăzi. Pe teritoriul italian există foarte multe asociaţii româneşti şi fac o muncă titanică şi chiar cu foarte mari sacrificii pentru promovarea culturii şi a tradiţiilor noastre, păstrarea limbii române, dar şi promovarea valorilor atât în sânul comunităţii, cât şi în afara acesteia. Sunt asociaţii cu caracter cultural, social dar şi politic sau toate trei la un loc. Caracterul principal al Asociaţiei „Alianţa Românilor” este cel politic. Avem dreptul şi chiar obligaţia morală de a fi prezenţi atât ca alegători, dar şi ca şi candidaţi la alegerile administrative din Italia. Este necesară implicarea fiecăruia dintre noi şi nu văd cum am putea să ne exprimăm voinţa politică decât prin vot. Cum am putea noi mai bine să demonstrăm capacitatea noastră ca şi comunitate decât prin implicare? Trezirea simţului civic poate într-adevăr fi una dintre soluţiile viabile ale comunităţii noastre. Acelaşi lucru valabil şi pentru politica din România. „Alianţa Românilor” va dialoga cu reprezentanţi aleşi din Parlamentul României indiferent de culoarea politică şi bineînţeles cu instituţiile care ne reprezintă în teritoriu.

- Care sunt cele mai mari probleme ale romanilor din Italia?

- Problema cea mai importantă cu care ne confruntăm este neîncrederea. Neîncrederea faţă de noi înşine, faţă de cel de alături, faţă de clasa politică, faţă de societate şi faţă de un sistem întreg. Apoi este situaţia asistentelor la domiciliu, şi aici mă refer la prestarea serviciilor fără un contract şi de aici lipsa beneficiilor şi de multe ori a drepturilor ce se cuvin. Aceeaşi situaţie este şi pentru cei din agricultură şi aici mă refer la cei din Sicilia, dar nu numai. Apoi ar mai fi situaţia şoferilor ce vin cu contracte întocmite de societăţi din România cu salarii foarte mici faţă de cât ar trebui să primească, iar condiţiile de muncă sunt fiind precare. Sunt foarte multe problemele, iar cauzele lor ar trebui căutate în legislaţia muncii din Italia, permisivă în foarte multe situaţii. Ar fi nevoie şi de un control real al firmelor din România ce întocmesc contracte de muncă, multe dintre ele fiind doar pioni pe o tablă de şah şi făcând jocul unor structuri murdare.

- Cum s-ar putea rezolva?

- Ar fi nevoie de un număr mai mare de parlamentari de Diaspora. Cred că ar putea ajuta în rezolvarea unor probleme cu care astăzi ne confruntăm. Să nu uităm că Diaspora a fost declarată şi recunoscută ca judeţ. Un judeţ nu cu 170.000 de cetăţeni, ci cu peste 4.000.000 de români investitori.

- Anul trecut a fost lansat în România proiectul RePatriot. V-aţi întoarce acasă definitiv?

- Eu nu pot şti dacă mă voi reîntoarce, cu toate că dorinţa există. Cu siguranţă mulţi, foarte mulţi români doresc acest lucru, printre care şi fiul meu care astăzi are 15 ani fiind crescut aici în Italia de la vârsta de 5 ani. Pentru a motiva întoarcerea românilor nu e nevoie decât de câteva lucruri simple - o stabilitate economică reală şi nu pe hârtie sau statistici. O stabilitate politică şi nu circul în care ne aflăm. Un sistem al educaţiei sănătos, poate chiar vechiul model, şi un sistem sanitar care la ora actual este dezgustător. Aici aş adăuga poate schimbarea unei mentalităţi şi aici nu mă refer la cea avută până în ’89, ci schimbarea unei mentalităţi actuale.

A consemnat Maura ANGHEL

 

 

 

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică din Italia (Istat), populaţia Italiei a depăşit, începând cu sfârşitul anului 2013, cifra de 60.000.000 de persoane. În cursul anului 2015 numărul de persoane străine cu rezidenţă italiană a depăşit cifra de cinci milioane. Din totalul de 60.674.003 de persoane, înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie 2015 şi reprezentând populaţia totală a Italiei, aproximativ 8.3% (5.014.437) sunt străini.

 

 

Dintre cei 5.014.437 de cetăţeni străini cu rezidenţă în Italia, cel mai mare procent, aproximativ 22.6%, este reprezentat de comunitatea de români. Comunitatea de români din Italia avea la acea dată (noiembrie 2015) 1.131.839 de membri.

Numărul cetăţenilor români ce au reşedinţa sau domiciliul în Italia a crescut constant, ajungând în anul 2014 să depăşească valoarea de un milion de persoane. În anul 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, a fost înregistrată o creştere mai rapidă a numărului de persoane de cetăţenie română din Italia.