„Şi în străinătate, dar şi în oraşul tău poţi să ajungi cineva!”

  Andrei Tudor Ionescu, un tânăr cu visuri şi aspiraţii măreţe, a gândit un proiect care promovează Iaşul, cu oamenii, locurile, cultura şi istoria oraşului.

  Ştiaţi că Bojdeuca lui Creangă este cel mai vizitat muzeu din Iaşi? Sau că Biserica Aroneanu, din apropierea Iaşului, are cel mai bun sistem anti-seismic? Astfel de informaţii a reunit Andrei Ionescu în aplicaţia „Iaşi Guide”, concepută pentru a promova Iaşul, vechiul oraş cu monumente şi mănăstiri înălţate de oamenii care au făcut istorie.

Născut pe 17 iulie 1995, la Iaşi, Andrei Tudor Ionescu este student la Facultatea de Informatică a Universităţii din Manchester (Marea Britanie). Este creatorul unui ghid virtual, pe care l-a numit „Iaşi Guide”. Aplicaţia este gratuită şi este disponibilă momentan pe platforma iOS, însă în cursul acestui an va fi disponibilă şi în sistemul Android.

Timp de mai bine de patru luni, Andrei Ionescu a adunat toate informaţiile şi fotografiile care descriu punctele turistice din Iaşi, cu ajutorul Centrului de Informare Turistică, şi cu toată încrederea că acesta va fi un proiect util, cu un mare impact asupra locuitorilor şi vizitatorilor oraşului. Întors în oraşul natal, în vacanţa de primăvară, Andrei a promovat aplicaţia sa, „Iaşi Guide”, atrăgând nu doar atenţia, ci şi simpatia ieşenilor. „În Marea Britanie, colegii mei din alte ţări asociază România doar cu Bucureşti sau, mai nou, cu oraşul Cluj-Napoca, pentru că acolo au festivalul de muzică UNTOLD. Oraşele din străinătate au o aplicaţie sau un site foarte amplu despre astfel de evenimente. Nu eram mulţumit de ceea ce exista deja pentru oraşul meu şi aşa am ajuns la ideea de a crea aplicaţia «Iaşi Guide»”, mărturisea Andrei Ionescu, zilele trecute, la întâlnirea organizată de Clubul „Iubitor de Iaşi”, din cadrul Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi”.

Pe lângă monumente, biserici, mănăstiri şi centre culturale, aplicaţia „Iaşi Guide” conţine o secţiune în care turiştii pot vedea o hartă a oraşului, dar şi toate mijloacele de transport în comun din oraş. De asemenea, fiecare obiectiv este prezentat cu detalii cum ar fi adresa, site-ul, programul şi descrierea acestuia.

- Ai absolvit Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, la secţia matematică-informatică, intensiv engleză. Ai ales acest profil cu intenţia de a studia în străinătate?

- Practic, acolo m-am format, din clasa I. Şi tot acolo am devenit sensibil la istoria Iaşului. Am avut profesori care ne povesteau mereu despre Iaşi. Primeam note mai mari la istorie, dacă ştiam unde se află un anume monument din oraş, iar această competiţie ne-a trezit interesul, am devenit curioşi să descoperim tot mai multe poveşti despre oraşul în care trăim. Iaşul este un oraş frumos, are multe lucruri interesante de oferit, însă cred că are şi multe de schimbat, în ceea ce priveşte imaginea sa.

- Cum ai ajuns să studiezi la Manchester?

- S-a întâmplat, în mare parte, deşi am avut ideea de a studia în străinătate, dar se combina puţin cu ideea de a face Medicină la Iaşi. Jumătate dintre prietenii mei sunt studenţi la Medicină. Dar pentru că am urmat un profil bilingv, tentaţia de a studia mai departe în limba engleză era foarte mare, mi s-a părut un traseu firesc. În cele din urmă, am renunţat în ultimul semestru la ideea de a face Medicină. Am avut un click şi anume că vreau neapărat să plec în străinătate. Toată lumea crede că informatica nu este un domeniu prea creativ, dar eu cred că poate fi şi am vrut să combin cu încă o materie. Asta e cea mai „tare” chestie în Anglia. Dacă mergeam la informatică la Iaşi, alegeam automat să studiez şi elemente de hardware, dar la Manchester am ales să combin Computer Science şi Business Management. Aşa că studiez şi finanţe, contabilitate, lucruri mai dificile – notele la contabilitate nu sunt niciodată foarte mari, nici în Anglia, nici în România, dar am ales un parcurs care chiar îmi place.

Sursa foto: facebook.com/ Andrei Tudor Ionescu

- În ce măsură a fost relevantă experienţa ta de voluntar în proiectele desfăşurate la Iaşi?

- În perioada liceului, am făcut parte din Consiliul Elevilor şi am fost vicepreşedinte în Consiliul Judeţean al Elevilor. Am participat la tot felul de proiecte de leadership, care m-au format. Acum sunt membru în AIESEC Manchester, dar chiar şi la Iaşi, când nu eram student, am participat la proiectele lor şi a fost o experienţă interesantă. M-am format încet-încet, participând în proiecte culturale. De pildă, de Ziua Unirii, am defilat în costume de epocă, pe strada Lăpuşneanu, iar această tradiţie merge mai departe la Iaşi. Au fost, de asemenea, proiecte caritabile, precum „Zâmbete în Ajun de Crăciun”, în cadrul căruia am dus cărţi şi dulciuri unor copii din judeţul Iaşi. În Manhester, am fost invitat în AIESEC. Noi trimitem voluntari în diverse ţări, printre care şi în România şi am fost plăcut surprins să constat că mulţi dintre studenţii chinezi, de pildă, şi-au exprimat dorinţa de a învăţa limba română şi de a vizita România. În Anglia sunt foarte multe astfel de organizaţii, eu am încercat să mă implic în cât mai multe.

- Care sunt activităţile prin care continui să acumulezi experienţă de voluntar?

- Nu sunt doar activităţi de voluntariat. De pildă, sunt „Ambasador” pentru facultatea mea, un fel de ghid în Universitatea din Manchester, ceea ce înseamnă un part time job. Sunt, de asemenea, vicepreşedinte la Societatea de români, unde organizăm evenimente şi suntem destul de mulţi. Numai în facultatea mea suntem aproximativ 60 de studenţi români. Acolo există, ceea ce mi-aş dori să văd şi în România, o organizaţie a studenţilor, Students Union, în care oamenii chiar au salariu şi sunt responsabili cu organizarea vieţii studenţilor. Imaginaţi-vă o clădire cât Biblioteca Centrală Universitară de la Iaşi, în care sunt camere destinate evenimentelor organizate de aproximativ 150 de societăţi: de cultură şi civilizaţie până la societăţi de paraşutism. Toate aceste organisme se asigură că viaţa studenţilor înseamnă şi altceva decât cursuri, dezvăluind diverse oportunităţi, organizând concerte, facilitând accesul la diverse evenimente. De pildă, pentru meciurile de fotbal, primim bilete foarte ieftine.

- Pare că viaţa ta de student la Manchester este foarte dinamică!

- Chiar este, dar este un altfel de dinamism decât aici! Acolo chiar nu prea ai timp liber. Mă uit la colegii mei din Iaşi, sunt sigur că învaţă şi ei foarte mult, dar noi, cei din Anglia, îi privim cam cu ciudă, pentru că noi abia părăsim perimetrul... De pildă, Universitatea noastră e într-un amplasament asemănător cu acela din Copou, dar dacă e să mergem la un mall, putem face o dată la două săptămâni. De luni până vineri, intru la 9 şi ies din campus la 23.30, când se închide Universitatea. Vineri seara însă ieşim, mergem în oraş, mai vedem câte ceva...

- Sunt priviţi într-un anume fel românii acolo?

- Nu, pentru că vorbim de mediul academic. Am mulţi prieteni români, mai puţin din Iaşi, dar studenţii, de oriunde ar fi, nu judecă oamenii de lângă ei! Profesorii au o părere foarte bună despre noi, în general, ne consideră foarte buni. În universitatea Manchester sunt tot felul de români: unii sunt olimpici, alţii sunt creativi – aşa ca mine, pentru că eu nu sunt olimpic...

- La Iaşi nu ai fost olimpic?

- Am fost, dar nu la informatică. Eu am fost olimpic la astrofizică şi astronomie. Acesta este un mic dezavantaj, acolo, pentru că olimpicii la informatică sunt foarte buni în ceea ce fac, sunt acel tip de oameni care ştiu imediat să dea o soluţie informatică.

- Astrofizica ţi-a dat însă o privire de ansamblu...

- Da, m-a format, e ceea ce mă defineşte, este pasiunea mea, dar nu am vrut să o urmez la facultate, mi-am dorit să învăţ şi altceva.

- Cum ai ajuns să fii olimpic la astrofizică?

- Am învăţat mult singur, dar apoi am vorbit cu profesoara de fizică. Mi-a dat nişte cărţi, erau foarte vechi, din 1930 – 1940, scrise de oameni dispăruţi de mult, apoi am cunoscut profesori de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, de la Facultatea de Fizică. Îmi aduc aminte că în aprilie, în 2014, când am câştigat şi medalia de bronz la olimpiadă, am fost mai mult la Universitate, decât la liceu , pentru că mi s-a dat posibilitatea să mă pregătesc mai intens pentru olimpiadă. Dar a fost fascinant, o experienţă care m-a format. Eu când merg pe stradă sunt foarte neatent la ceea ce e în jurul meu! Mă uit la cer, îmi imaginez că face parte din ceva mai mare şi tot aşa...

- Ce profesie te gândeşti, totuşi, să urmezi? Ce anume te vezi făcând peste câţiva ani?

- Acum sunt puţin împrăştiat, fac multe, încerc să mă descopăr, dar la finalul facultăţii sper să decid. Toată lumea alege la un moment dat. Ca absolvent de informatică ai atât de multe oportunităţi, poţi să lucrezi cu baze de date, web design... Acum, m-aş duce spre web development, aplicaţii – mobile development- , şi software. În plus, mă interesează markentingul, pentru că îmi doresc să am o companie a mea, poate peste şase, şapte ani... cine ştie?!

- Un ghid pe care l-ai întâlnit în vacanţa ta la Iaşi, Maria Mihaela Stan, semnatara unei interesante rubrici de turism în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, te-a recomandat ca fiind un tânăr extraordinar, care studiază în străinătate şi care vrea să se întoarcă în România, pentru a schimba ceva aici. Eşti hotărât să te întorci în România?

- Da, să sperăm că gândul acesta nu va dispărea. Vreau să mă întorc, pentru că îmi place mult Iaşul, chiar dacă m-am adaptat foarte uşor la Manchester, nu am avut acel culture shock, pe care îl descriu unii dintre colegii mei, care odată ajunşi în străinătate descoperă cât este de frumoasă este, de fapt, România şi cât de dor le este de ţară. Dorul meu s-a exprimat altfel, nu a fost exagerat, ci mai degrabă nostalgic. Prin plecarea mea, mi-am dat seama cât de mult s-ar putea schimba Iaşul, care are clădiri frumoase, dar sunt multe idei de acolo care pot fi aduse aici. La fel cum mulţi alţi studenţi s-au întors de la studii şi au schimbat câte ceva în ţara lor... Şi în străinătate, dar şi în oraşul tău poţi să ajungi cineva!
Gina POPA, Larisa LAZĂR

„În Nord-Estul României se află un oraş a cărui istorie a influenţat formarea identităţii unei ţări. Domnitori, importanţi oameni politici şi de cultură s-au plimbat pe străzile sale, fiecare arteră având povestea ei. Iaşul este un oraş care merită descoperit şi înţeles. Acest ghid al capitalei Moldovei va fi folositor turiştilor pe durata vizitei lor în Iaşi şi va fi un nou mod de a descoperi oraşul natal pentru ieşeni” - Andrei Tudor Ionescu