„Când leul şi tigrul ies la vânătoare, e bine ca animalele mici să rămână în vizuine”

default

Dimensiune font:

| 30-12-2017 07:00

 * de vorbă cu prof. dr. Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie din Bucureşti, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă

Iulian Chifu este ieşean, are 49 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii „A.I.Cuza” Iaşi, a urmat studii politice în Statele Unite şi este doctor în Ştiinţe Istorice, specializarea Istorie Contemporană. Este profesor asociat al unor Universităţi din ţară, a condus mai multe proiecte de cercetare în domeniul relaţiilor internaţionale şi a publicat zeci de cărţi pe teme de securitate, politică externă, analiză de conflict, decizie în criză şi relaţii internaţionale.

- Domnule profesor, lumea se întreabă din ce în ce mai des despre locul în care ar trebui să ne poziţionăm, în actualul context politic internaţional, marcat de tensiuni de tot felul. Ce ar fi de reţinut, în momentul de faţă, despre locul nostru pe acest eşicher al politicii externe?

- La ora actuală avem turbulenţe majore, care ne indică faptul că suntem în ceea ce Zigmunt Bauman numea o situaţie lichidă, fluidă, dacă vreţi. În momentul de faţă am terminat tranziţia, iar ceea ce trăim, cu aceste turbulenţe continue, date de accentuarea şi accelerarea globalizării, este ceea ce vom trăi cel mai probabil pe parcursul unei întregi generaţii. Nu vom avea o nouă tranziţe către ceva... Există un vechi proverb care spune că atunci când leul şi tigrul ies la vânătoare, e bine ca animalele mai mici să rămână în vizuine. Mai bine spus, este foarte bine ca în perioadele de turbulenţe majore România să-şi păstreze alianţele, să-şi păstreze relaţiile, să fie extrem de calofilă în a respecta fiecare virgulă din angajamentele sale, să evite tentaţia de a valorifica, la întâmplare, oportunităţi date de aceste turbulenţe şi să evite riscurile de orice fel. Trebuie să fie un aliat loial în cadrul Alianţei Nord Atlantice şi extrem de participativ, să fie partener strategic cu Statele Unite, în mod specific, aşa cum s-a stabilit şi, în egală măsură, să fie un membru cât mai activ al Uniunii Europene, cât mai implicat în formulelele de integrare pe care le oferă Uniunea.

- De aici şi necesitatea extragerii unor priorităţi, o atentă citire a realităţilor, a acţiunilor din plan internaţional...

- Evident, un asemenea proiect nu este întotdeauna fezabil. Sunt categorii de acţiuni care, de la un anumit punct, s-ar putea să devină contrare şi am avut un asemena exemplu atunci când a fost lansată propunerea privind armata europeană. Recenta reuniune de la Roma a marcat, însă, foarte clar care sunt temele de reflecţie pentru viitorul Europei pentru o perioadă de doi ani, perioadă care se va încheia chiar în timpul preşedinţiei româneşti a Consiliului Uniunii Europene. Ei bine, acest moment vine şi pune în acord apartenenţa noastră la NATO şi relaţia transatlantică cu perspectiva ca la nivel european să fie dezvoltată o investiţie ceva mai importantă pe zona de apărare şi pentru misiuni în afara spaţiului european.

- Afectează asta în vreun fel angajamentele asumate de România?

- Sunt şi se vor ivi în timp şi asemenea momente în care chiar propriile noastre angajamente s-ar putea să intre în anumite puncte în contradicţie. Acolo trebuie nuanţări foarte atente. Tocmai de aceea avem nevoie şi de o zonă de securitate bine dezvoltată. Va trebui ca în perioada următoare să investim în zona diplomatică şi în primul rând va trebui să avem foarte mare grijă la ceea ce facem la nivel intern, pentru a nu strica angajamentele şi aranjamentele de securitate pe care le are astăzi România. Concret, cumpărând rachete Patriot nu ne putem permite să aruncăm în aer legile justiţiei, independenţa justiţiei, combarterea corupţiei.

- Cât de necesară poate fi astăzi constituirea acestei armate comune europene, în contextul în care preşedintele american solicită statelor europene suplimentarea cotelor alocate către Alianţa Nord Atlantică?

- Din luna mai, e la reuniunea de la Roma, nu se mai pune problema existenţei unei armate europene. Vorbim aici despre PESCO, despre o colaborare europeană întărită care presupune două elemente: un număr de trupe şi un comandament comun. Mai exact, vorbim de participarea la misiuni în special în zona Africii de Nord, misiuni pe care NATO nu le asumă în mod direct. Deci, este vorba de construirea unor capabilităţi europene. Atingerea a 2 la sută din PIB pentru fiecare stat membru este angajament în cadrul NATO menit a oferi capabilităţi pentru Europa. Industria europeană produce la un anumit nivel, care nu este neapărat competitiv - nici financiar, nici din punct de vedere al calităţii, motiv pentru care Uniunea Europeană a acceptat o injecţie de fonduri pentru cerecetare şi dezvolatare în domeniu, în aşa fel încât aceste investiţii să ducă la saltul necesar pentru ca producţia europeană de armament să fie una competitivă, să permită armatelor statelor europene să cumpere capabilităţi de care au ele nevoie. Dar nu capabilităţi pe care le produc anumite companii din Uniune şi e musai să le cumpărăm.

- Care consideraţi că este deficitul de imagine al României, în plan extern, după recentele ofensive asupra legilor justiţiei? Ce riscă România, în cazul în care Parlamentul va adopta majoritatea acestor legi controversate?

- În discuţie se află trei legi, contestate la Curtea Constituţională. Mai avem un număr mare de iniţiative care ridică, evident, semne de întrebare. Existenţa unui comunicat al Departamentului de Stat, a unei scrisori a şapte state europene deja trebuie să tragă un semnal de alarmă în primul rând asupra guvernanţilor, a majorităţii, în al doilea rând asupra întregii societăţi. Vedem care sunt precedentele construite în Europa, mă refer la Ungaria şi Polonia, în cazul Poloniei tipul de lege la care se face referire fiind mult mai blând decât ceea ce avem noi, acum, pe masă în privinţa legilor în discuţie. Dar gândiţi-vă că nu am intrat încă în cele două legi pe care majoritatea guvernamentală încearcă să le zgândăre şi mă refer la Codurile penale. Aducerea în prim-plan a unui nivel de sancţionare mult mai redus al actelor de corupţie, încercarea de soluţionare a unor teme individuale, a unui politician sau altul, nu sunt argumente care să indice că România este pe un drum favorabil.

- La ce tip de reacţie ne putem aştepta?

- Să nu uităm că suntem între statele membre GRECO, un grup împotriva corupţiei, că suntem în continuare sub raport MCV. Dacă noi alterăm elementele de luptă împotriva corupţiei, evident că lucrul acesta se va regăsi în rapoartele de ţară. Nu uitaţi că raportul MCV vine la sfârşit de ianuarie, început de februarie, nu uitaţi că trimiterea legilor Justiţiei către Comisia de la Veneţia a fost solicitată până pe 10 ianuarie. În urgenţă, într-o lună vom avea şi reacţiile. Eu cred că este un moment în care va trebui să luăm ceva mai multă distanţă, o perioadă de reflecţie. Trebuie să ne gândim foarte atent la modul la care vrem să ne raportăm la aceste realităţi care, de altfel, nu înseamnă altceva decât alterarea unorangajamente cu care România a îndeplinit criteriile stabilite la Copenhaga, în 1999, ca să putem deschide negocierile pentru a intra în UE. Noi acele principii începem să le alterăm...

- Vă referiţi la dezbaterea legilor Justiţiei...

- Mă refer inclusiv la afirmaţiile din spaţiul public cu suveranitatea Parlamentului. Păi, eu am înţeles că democraţia înseamnă independenţa şi echilibrul puterilor în stat şi nu suveranitatea, supremaţia uneia dintre puteri, legislative, în cazul de faţă, asupra altor puteri. De asemenea, independenţa Justiţiei este punct special în criteriile politice de la Copenhaga. Combaterea corupţiei este un punct absolut important, rezultat în primul rând din ceea ce se petrece în interiorul României, constatat în cadrul negocierilor de aderare la capitolul Justiţie. Vă aduc aminte că în 2004 noi am ratat integrarea tocmai pentru că am avut nişte steguleţe roşii, cele mai importante pe Justiţie, şi că ministrul Justiţiei de atunci, Cristian Diaconescu, a fost nevoit să ia nişte angajamente şi să acceptăm, împreună cu Bulgaria, acel mecanism MCV. Vedeţi cât de complicat este acest eşafodaj şi e foarte complicat de acceptat că 13 sau 14 ani după acest moment, când la guvernare era tot PSD, există alţi actori politici care au uitat istoria, au uitat eforturile făcute, au uitat cât de dificil se negociază la nivel european şi aruncă în aer aceste înţelegeri, iar asta într-o perioadă de turbulenţe majore la nivel european. Toate cele expuse aici nu neagă faptul că şi la nivelul instituţiilor de tip Parchet au mai existat anumite excese, iar dacă ele există, la nivel individual, trebuie sancţionate folosind mecanisme juridice foarte clare.

- Ce-ar trebui să înţelegem din escaladarea tensiunilor în lumea arabă, cauzate, în principal, de decizia Statelor Unite de a-şi muta Ambasada la Ierusalim? Cum ne poate afecta această decizie, în cazul în care, aşa cum sugera Liviu Dragnea, România va trebui să ia foarte în serios în discuţie decizia de a-şi muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim?

- România are nişte poziţii constante care nu sunt luate de ieri de azi şi au la bază nişte evaluări foarte puternice. În al doilea rând, în sânul lumii arabe există tensiuni care vin din cu totul alte lucruri... Decizia nu presupune decât o declaraţie a preşedintelui Donald Trump care acceptă sau validează legea din 1995, însă, concomitent cu prelungirea cu încă 6 luni a moratoriului de aplicare a legii. Deci, Trump a instruit Departamentul de Stat să pregătească, să planifice. Este doar o afirmaţie de poziţionare şi eu cred că sensul ei este de a crea noi pârghii de negociere în Orientul Mijlociu. Vom vedea ce se va întâmpla în perioada următoare... Este adevărat că au exista tulburări importante în ceea ce priveşte statele arabe, ca efect al acestei afirmaţii, însă ea trebuie privită şi în contextul electoral intern din Israel, acolo unde premierul Netanyahu, longeviv, se confruntă cu multe critici şi mai ales cu probleme în privinţa corupţiei. Dar el se confruntă cu o perioadă electorală în care coaliţia sa, suficient de fragilă, este alcătuită din partide ultranaţionaliste, ultrareligioase, care reflectă în primul rând coloniile. Deci, este şi un gest care are consum intern. Din punct de vedere faptic, nu s-a întâmplat nimic. Nu s-a mutat ambasada, ba mai mult, legea a fost prorogată pentru încă şase luni de către Donald Trump.

- Va veni, însă, momentul acesta...

- Va veni şi momentul unui asemenea gest, dar cred că, în momentul de faţă, nu este indicat a produce turbulenţe în plus. România este tradiţional un stat care are un balans extrem de fin în privinţa relaţiilor cu Israelul şi cu statele arabe. Să nu uităm că România nu şi-a retras ambasada şi nu a rupt relaţiile cu Israelul în perioada comunistă, în egală măsură a avut relaţii privilegiate cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, care a fost recunoscută de ţara noastră, dar şi cu alte state arabe din regiune. De altfel, nici nu ne putem permite altceva. Vă aduc aminte şi trebuie să subliniem acest lucru, atât pentru cititorii dumneavoastră, cât şi pentru minţile mai înfierbântate care privesc lumea de la Bucureşti, dintr-un fotoliu, fără a se uita la date. Există zeci de mii, până la nivelul a sute de mii de familii mixte, cu cetăţeni români sau resortisanţi români, în Gaza, în Cisordania, în Israel, în sudul Libanului, Iordania şi în Siria. Deci, în momentul în care vorbim despre gesturi de natură politică, care schimbă radical un anumit tip de eşafodaj diplomatic, trebuie să fim cu foarte mare atenţie, mai ales când deţinem funcţii importante în stat. Iar asta pentru că un asemenea tip de luare de poziţie riscă să determine probleme foarte mari la nivelul resortisanţilor români şi a familiilor lor. Să nu uităm că de fiecare dată când este un conflict, în Orientul Mijlociu sau oriunde, România se află în postura de a-şi extrage resortisanţii de acolo şi are nevoie de o relaţie echilibrată cu toate părţile implicate.

- Vă referiţi la declaraţiile liderului PSD, cu intenţia de a muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim?

- Nu ştiu... Dumneavoastră aţi pronunţat acest nume... Eu mă refer la cei care încearcă să ducă la asemenea schimbări fără să gândească că în poziţii de responsabilitate nu-ţi permiţi afirmaţii publice cu asemenea greutatate. Eu am certitudinea că în urma unei asemenea afirmaţii vom avea un cârd de solicitări de audienţe la ministrul de Externe din partea ambasadeor arabe şi un număr mare de telefoane de la nivlul diplomaţiilor arabe şi chemări ale ambasadorilor noştri în capitale. Una este să faci politică internă, să faci afirmaţii care sunt absorbite la nivelul mass-mediei noastre, foarte vocale, alta este să te apuci să faci afirmaţii cu impact în politica externă, care implică importante costuri.

- Republica Moldova reprezintă o chestiune care doare din ce în ce mai mult pe ambele maluri ale Prutului. Se îndepărtează, astăzi, Moldova de România, cum se vede de aici?

- Cred că aici lucrurile sunt puţin nuanţate. Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că prin venirea lui Igor Dodon la Preşedinţie avem, în spaţiul public, o reacţie extrem de vocală, o reacţie foarte dură. Dealtfel, atacurile la adresa României, a identităţii româneşti, a românilor, a tuturor elementelor identitare au crescut pe fondul acestei prezenţe vocale, virulente antiromâneşti în primul rând a lui Igor Dodon. Acum, din punctul de vederea al statului Republica Moldova, al decidenţilor pe fiecare dintre feliile în discuţie, nu putem să avem o asemenea susţinere a depărtării de România, în primul rând prin dependenţa de natură financiară.

- Cât de mult a susţinut România, din punct de vedere financiar, Republica Moldova?

- România a livrat un împrumut cu dobânda proprie, de 100 de milioane de euro, livrează fonduri nerambursabile... România are o anumită implicaţie în reformele din fiecare domeniu în parte din Republica Moldova. Dacă vă uitaţi cu atenţie, dincolo de privatizările care sunt aşteptate – două reţele de distribuţie cu transgazul care, de fapt, nu este altceva decât gazoductul care va pleca de la Ungheni la Chişinău şi care a fost privatizat tot cu România, există şi alte categorii de investiţii în derulare. Putem spune că în Republica Moldova, în ultimul an an şi jumătate, a crescut nivelul investiţiilor româneşti şi a crescut nivelul implicării româneşti în special la nivel local şi în Comrat, Găgăuzia şi la Bălţi, unde derulăm acel program cu SMURD-ul... Deci, dacă ne uităm la lucruriule concrete, vedem că există, din contra, o creştere a acestei interdependenţe, mai ales a dependenţei Chişinăului de România la nivelul finanţărilor în mod direct.

- Iar aici există şi sprijinul în relaţia cu instituţiile europene...

- România a deblocat şi finanţările FMI pentru Republica Moldova şi cele de la Uniunea Europeană. O eventuală ruptură sau retragere a româniei de pe piaţa de acolo ar crea dificultăţi majore. Dar există acolo şi un sentiment românofob, pe care-l imprimă în spaţiul public cu precădere agenţii proruşi, războiul informaşional rus şi Igor Dodon, dar şi alte categorii, inclusiv din Opoziţie, nu doar de la Puterea asumat pro-europeană. Însă, în egală măsură, vedem că la nivelul osaturii şi a infrastructurii relaţiilor bilaterale există o creştere.

- Există dificultăţi de pătrundere pe această piaţă a companiilor româneşti?

- Nu pot să neg acest aspect. Există zone în care investiţiile româneşti au fost blocate să intre în Republica Moldova. Avem cazul clasic, cu Banca Transilvania, care a reuşit să intre acolo tot printr-o privatizare, cu Victoria Bank, dar pe de altă parte avem Dedemanul, care n-a mai reuşit să intre pe piaţa de acolo, din cauza unui vot negativ dat în Consiliul Local de la municipiul Chişinău. Şi mai sunt şi alte cazuri în care s-au încercat investiţii, blocate însă pe diferite motive, în special de natură tehnică. Avem, deci, sumumul acesta de relaţii, cu lumini şi umbre, însă, vorbind obiectiv, vedem totuşi o creştere, în ultima perioadă, a acestei relaţii.

- Vor fi afectate aceste relaţii de viitoarele alegeri generale din Republica Moldova?

Urmează alegeri generale în Republica Moldova şi pot apărea probleme în cazul unei modificări substanţiale a situaţiei majorităţii sau unei dificultăţi de a forma o majoritate pro-europeană. Să nu uităm că la Chişinău avem 2 componente europene: una la guvernare, alta în opoziţie. care sunt relativ ne-miscibile, în opoziţie puternică... Într-o asemenea perspectivă, evident, se crează perspectivele unor dificultăţi majore chiar după împlinirea Centenarului. Vom vedea când vor fi stabilite aceste alegeri, vom vedea rezultatele şi mai ales negocierile care vor duce la o formă sau alta. Nu trebuie uitat că 2018 este anul Centenarului, alegerile sunt la sfârşit de an – practic, mandatul se termină la 30 noiembrie şi alegerile pot fi întârziate cu trei luni, însă, în afara acestui fapt, nu trebuie uitat că în primul semestru din 2019 România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, care dă, de asemenea, un instrument în plus în ceea ce priveşte situaţia din Republica Moldova. Deci, cam aşa ar arăta complexitatea subiectului... Nu este simplu, sunt modificări şi tangaje mai ales în spaţiul public, motiv pentru care, evident, sunt stârnite preocupări şi reacţii diverse, inclusiv în România, în raport cu aceste evoluţii.

A consemnat Dan M.BREZULEANU

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<<Click pe locatie pentru detalii>>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

00:43

„EuroBusiness LRJ” S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020, 10.09.2020, 24.09.2020, 08.10.2020, 22.10.2020, respectiv 05.11.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31, et. 1, cam. 25, Sector, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobil și mobile, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA). Proprietate imobiliară, teren, căsuțe de vacanță și anexe, situată în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud. Vrancea, înscrisă în CF nr. 50048 a Com. Soveja, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 2.438,00 mp, amplasat în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud.Vrancea, CF nr. 50048 a Com. Soveja, nr. cad.50048, Construcția C1-magazie, nr. cad.50048-C1Sc=67,00 mp, Construcția C2-anexă, nr. cad.50048-C2, Sc=170,00 mp, Construcția C3-magazie, nr. cad50048-C3, Sc=12,00 mp, Construcția C4-grup sanitar, nr. cad.50048-C4, Sc=17,00 mp, Construcția C5-bucatarie, nr. cad.50048-C5, Sc=24,00 mp, Construcția C6-umbrar lemn, nr. cad.50048-C6, Sc=9,00 mp, Construcția C7-umbrar lemn, nr. cad.50048-C7, Sc=9,00 mp, Construcția C8-casă de vacanță, nr. cad.50048-C8, Sc=15,00 mp, Construcția C9-casă de vacanță, nr. cad.50048-C9, Sc=14,00 mp, Construcția C10-club, nr. cad.50048-C10, Sc=64,00 mp, Construcția C11-casă de vacanță, nr. cad.50048-C11, Sc=15,00 mp, Construcția C12-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=15,00 mp, Construcția C13-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=65,00 mp, Construcția C14-casă de vacanță, nr. cad.50048-C14, Sc=15,00 mp, Construcția C15-casă de vacanță, nr. cad.50048-C15, Sc=15,00 mp, Construcția C16-casă de vacanță, nr. cad.50048-C16, Sc=65,00 mp, Construcția C17-casă de vacanță, nr. cad.50048-C17, Sc=15,00 mp, Construcția C18-casă de vacanță, nr. cad.50048-C18, Sc=15,00 mp, Construcția C19-casă de vacanță, nr. cad.50048-C19, Sc=65,00 mp, Construcția C20-casă de vacanță, nr. cad.50048-C20, Sc=28,00 mp, Construcția C21-magazie, nr. cad.50048-C21, Sc=145,00 mp, Construcția C22-casă de vacanță, nr. cad.50048-C22, Sc=51,00 mp, Construcția C23-casă de vacanță, nr. cad.50048-C23, Sc=35,00 mp și Construcția C24 - wc, nr. cad.50048-C24, Sc=17,00 mp. 65.110,50 BUNURI MOBILE PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) CARUCIOR + CUVA 7,27, MASINA GLAZURAT CIOCOLATA 3.236,26, Masina cernut faina 46,49, CARUCIOARE CU NIVELE pt cuptor 211,55, CUPTOR POLINI MOD.80100 211,55, CUPTOR POLINI MOD.8080190 211,55, CUPTOR ROTATIV ROTO 6080SR.200SC 2.531,01, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, MASINA ROTATIVA ROTOFORM, 4.489,66, Moara ptr. Preg. Probelor, 767,59, Balanta analitica, 412,62, Echip. Ptr. Determ. Aciditatii, 570,56, Etuva, 215,59, Balanta tehnica 176,30, Sist. Automat ptr. Determ. Azot 2.761,19, Sist. Autom. Ptr. Determ. Gras 2.563,97, Distilator apa 550,82, Aparat perf. Pt.Deter. Cant. De z 1.605,07, Incinta termostatare probe 471,85, Sistem aut. Amb. Prod. Gr.IP600 21.265,94, Aparat de realiz. Mixuri pt. Ret 3.026,27, Malaxor spiral cuva rabatabil 4.821,88, Linie pentru obtinere covrigi 57.418,17, Camera racire semifabricat 3.446,86, Cuptor rotativ, 7.048,60 Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptoar rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Masina de glazurat si uscat turta dulce 8.830,77, DEDURIZATOR FD-25, 418,00, LINIE PENTRU OBTINEREA CROCHETE 105.250,22, LINIE PENTRU OBTINERE COVRIGI 74.381,28, MALAXOR 7.023,99, Oala fierbere 233,69, DULAP FRIGORIFIC 381,22, AGENT FRIGORIFIC 77,01, ECHIPAMENT MIXER PLANETAR 8.207,35, MASINA PADO PT FURSEC SI TURTA 12.311,02, Masina taiat foi nap -Doina 263,51, Masina taiat nuga 441,19, Cuptor rotativ 2.078,25, CUPTOR FOI 12.232,98. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietele de sarcini care pot fi procurate on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestora fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, pentru bunuri mobile și 2.380,00 RON, TVA pentru bunul imobil/caiet de vanzare, dovada achiziţiei acestora fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892 RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.: RO76BUCU1032235342465 RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei (zilele de miercuri), ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietele de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail : vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini. Vizualizarea activului imobil, respectiv a bunurilor mobile, este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, e-mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, e-mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, e-mail: paula.stoian@fanyon.ro.
„EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020 și 10.09.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31 ,et. 1, cam. 25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următorului bun imobil, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) ,,Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI”, proprietate compusă din teren și construcții cu destinație nerezidențială, împreună cu bunurile mobile integrate, mijloacele fixe, obiectele de inventar și activele necorporale, situată în Sat Baldovinești, Com. Vădeni, Jud. Brăila, CF nr. 70378 a Com. Vădeni, astfel: 962.727,20. 1. Teren și construcții cu destinație nerezidențială 727.711,20. a. Teren intravilan, în suprafață de 4.507,00 mp, amplasat în Sat Baldovinești, Com.Vădeni, Jud. Brăila, nr. cad.70378, CF nr. 70378 a Com. Vădeni 30.720,00. b. Construcția C1, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C1, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,30 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.613,60. c. Construcția C2, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C2, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,45 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.644,00. d. Construcția C3, cu destinație depozit ambalaje, nr. cad.70378-C3, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=501,10 mp, cu regim de înălțime P 17.497,60. e. Construcția C4, cu destinație pavilion administrativ, nr. cad.70378-C4, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=149,75 mp, cu regim de înălțime P+1E 39.305,60. f. Construcția C5, cu destinație depozit produse finite, cu nr. cad.70378-C5, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=130,75 mp, cu regim de înălțime P 5.312,80. g. Construcția C6, cu destinație anexă depozitare, nr. cad.70378-C6, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=294,00 mp, cu regim de înălțime P 5.279,20. h. Construcția C7, cu destinație de spații de producție și depozitare, nr. cad.70378-C7, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=449,00 mp, cu regim de înălțime P+1E 74.085,60. i. Construcția C11, cu destinație hală producție, nr. cad.70378-C11, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=530,00 mp și Sc desfășurată=2.120,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 359.211,20. j.Construcția C12, cu destinație anexă tehnologică, nr. cad.70378-C12, CF nr. 70378, Com. Vădeni, cu Sc la sol=155,00 mp și Sc desfășurată=620,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 111.041,60 2. Bunuri mobile integrate (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 102.312,00. 3. Bunuri mobile constând în mijloace fixe și obiecte de inventar (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 98.304,00. 4.Active necorporale: mărci, desene și modele 34.400,00. Activul imobil, ”Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI” se vinde doar în bloc, ca activ funcțional. Prețurile nu includ TVA. Urmează a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art. 292, (alin.2), lit. F, din Codul Fiscal, în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestuia efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail: vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activului se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activului imobil este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702,e mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail: paula.stoian@fanyon.ro.
VIDEO - INTERVIU - Mihai Chirica: „ Am găsit profesori plângând în cancelaria unor școli, de mila copilașilor”
17/09/2020 13:37

  * dialog cu primarul municipiului Iasi, Mihai Chirica - Domnule primar, scoala a debutat, problemele mari incep să se stingă, dar apar mereu altele, mai mici. A fost debutul acesta de an scolar pe m ...

 INTERVIU - Maricel POPA: „Avem o mare problemă legată de deschiderea şcolilor”
26/08/2020 00:00

* dialog cu Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi - Domnule preşedinte, au mai rămas doar cateva zile pană la deschiderea unui nou an şcolar. Cat de mult s-au implicat unităţile adminis ...

INTERVIU/VIDEO - Mihai Chirica: „Dacă elevul trebuie ţinut în braţe pentru a sta în bancă şi a învăța, aşa vom face!”
24/08/2020 09:32

* dialog cu primarul municipiului Iasi, Mihai Chirica - Domnule primar, trei săptămani ne mai despart de inceperea unui nou an şcolar, poate cel mai dificil din istoria noastră recentă. A trecut vara, Guv ...

VIDEO - INTERVIU Mihai CHIRICA: „Mi-e teamă de valul trei al pandemiei, care va veni odată cu apariția bolilor de sezon”
31/07/2020 13:23

        * dialog cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iasi   - Un oraş, importanţa sa, nu se măsoară prin lungimea şi lăţimea fizică, ci prin natura aspiraţ ...

Camelia Gavrilă: „Politica este pe voturi, pe notorietate...”
13/07/2020 00:00

  * dialog cu deputatul Camelia Gavrilă, candidat PSD la alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Iaşi - Doamna deputat, poate avea Iaşul o femeie primar, pentru prima oară in istorie? Sau ...

„Ȋn instituţii, pe lângă cei din primul eşalon, există o mare masă de funcţionari care efectiv nu vor să muncească”
08/07/2020 21:12

  * dialog cu deputatul ieşean Petru Movilă (PMP), iniţiatorul Legii privind realizarea Autostrăzii Ungheni – Iaşi – Targu Mureş  - Domnule deputat, ce simte initiatorul unei le ...

„Trebuie să arătăm că trăim într-o economie de piață, nu într-o societate de piață”
01/07/2020 10:21

     * dialog cu Joaquín Turmo Garuz, profesor de Macroeconomie şi Economie Internaţională la Facultatea de Economie si Afaceri din cadrul Universităţii din Barcelona   ...

„Riscăm să nu mai începem școala!” Dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica
19/06/2020 11:37

  - Domnule primar, numărul tot mai mare de noi cazuri COVID-19 nu prea mai lasă mult loc relaxărilor... Alegerile locale, stabilite pentru finalul lunii septembrie, pot incurca şi mai mult sensibil ...

Mihai CHIRICA: „Traversarea munților cu autostrada, în zona Ditrău, va dura șapte ani!” VIDEO
09/06/2020 06:31

* dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica - Domnule primar, in urmă cu cateva zile, primarii din regiunea Moldovei au fost convocaţi la Ministerul Transporturilor, unde li s-a prezentat tema &bd ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei