„Centenarul? Ceremonii obosite, de un primitivism cultural...”

default

Dimensiune font:

| 02-04-2018 11:07

* dialog cu Alexandru Muraru, cercetător ştiinţific dr. în cadrul Departamentului de Cercetare al Facultăţii de Filosofie, specializarea Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi

 

  - Prezentă, săptămâna trecută, în cadrul sesiunii solemne aParlamentului, care aniversa o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România, principesa Margareta a afirmat că, pentru ea, reprezintă o prioritate implicarea Casei Regale în susţinerea proiectului european al Republicii Moldova. Este posibil acest fapt? Cum s-a raportat regele Mihai, în perioada exilului, la Basarabia?

- Da, este posibil, ba chiar şi de dorit. Timp de peste patru decenii, mulţi români nu au ştiut absolut nimic despre ce se întâmpla peste Prut si nici invers. În aceste condiţii, proiectele regale nu aveau nicio şansă de a fi dezvoltate. Au existat români care au plecat din Basarabia în anii comunismului şi care au mers la Versoix. Această mică localitate din Elveţia devenise centrul României libere pentru că era singura instituţie liberă si legitimă în anii comunismului. Regele vorbea în mesajele sale mereu despre Basarabia şi despre românii de peste Prut, iar la sfârşitul anilor dictaturii comuniste şi-a intensifică tirul la adresa URSS şi a asupririi românilor. Pentru regele Mihai, pactul Ribbentrop- Molotov a fost decizia care a desprins Basarabia de România, chiar dincolo de Pacea de la Paris din Februarie 1947.

Regele nu a recunoscut Basarabia ca fiind un stat în sine stătător

- Au existat proiecte regale de unificare în perioada comunistă?

- Perioada comunistă a fost o prăbuşire a statalităţii României cu toate componentele sale. Recăpătarea prerogativelor regale, contestarea permanentă a regimului comunist şi denunţarea actului de la 30 Decembrie 1947, solicitările adresate puterilor occidentale, comunicarea cu românii, mesajele de la posturile de radio libere vestice, toate acestea au făcut parte din proiectul regal. Dar regele nu a vorbit niciodată în exil de legitimitatea republicii moldoveneşti. Regele nu a recunoscut Basarabia ca fiind un stat în sine stătător.

- Cum s-a raportat regele la Republica Moldova după revenirea la democraţie?

- În nenumăratele luări de poziţie, ultimul rege al României a făcut trimitere la acordul din 23 august 1939, semnat între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, cunoscutul pact Ribbentrop-Molotov. Acesta era, după cum se ştie, documentul în baza căruia sovieticii plănuiseră ocuparea teritoriului dintre Prut şi Nistru. Pactul avea o semnificaţie specială pentru modul în care românii au perceput această înţelegere. În fond, dezvăluirea acestuia nu venea decât să întărească teza potrivit căreia o sumă de înţelegeri nelegitime transformaseră şi deciseseră pentru jumătate de secol destinul popoarelor din Estul Europei. Într-un mesaj din septembrie 1991, regele chiar făcea un apel la Occident, la comunitatea internaţională, pentru a accepta declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, în special la foştii Aliaţi.

- Un mesaj istoric, am putea spune...

- El nu poate uita că Basarabia (împreună cu Bucovina de nord şi Herţa) a fost anexată cu forţa de către Uniunea Sovietică în urma unui pact încheiat între Stalin şi Hitler”. Problema Basarabiei era, pentru regele Mihai, mult mai complexă pentru că ea circumscrie, într-un anume fel, şi românitatea celor care s-au aflat la modul propriu sub URSS – şi care, datorită circumstanţelor politice internaţionale, au devenit mai repede emancipaţi politic şi naţional – unei evoluţii diferite în raport cu implicarea reparatorie a vestului în Europa de Răsărit. Într-un mesaj „solemn” adresat basarabenilor, în iunie 1990, la împlinirea a jumătate de secol de la evenimentele care au marcat cedarea teritoriului către Uniunea Sovietică, Mihai I a vorbit despre un adevărat „miracol” prin care românii de peste Prut au reuşit, în numai doi ani, să restabilească limba română, simbolurile naţionale, datinile, „surse de inspiraţie” pentru românii din interiorul hotarelor României şi de pretutindeni, pentru modul în care au reuşit să îşi ia soarta în propriile mâini.

- După revenirea Regelui în România care a fost noua sa percepţie asupra realităţilor de peste Prut?

- La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoaşterea independenţei Republicii Moldova ca o formă de abandonare a acesteia. România a fost primul stat al comunităţii internaţionale care a recunoscut independenţa fostei republici sovietice. Prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul Moldovei era, în opinia regelui, la începutul anilor `90, o dovadă incontestabilă a unei situaţii grave, a unui îngheţ geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republica Moldova, cât şi România. Totodată, Mihai I a considerat ca inacceptabilă situaţia în care independenţa Republicii Moldova a fost declarată, nu şi cucerită, „dovadă că pe teritoriul ei staţionează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naţionale. Dacă nu ai o armată proprie, îţi lipseşte însuşirea independenţei”. Consideraţiile monarhului fac, de asemenea, trimitere şi la modelul celor două Germanii, ca o regăsire firească între graniţele Comunităţii Europene, în contradicţie cu modelul românesc, Mihai I concluzionând că o eventuală unire nu poate veni decât din interiorul ţării.

Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei”

- Există perspectiva aceasta europeană a Republicii Moldova... La ce ne putem aştepta?

- Opţiunea pro-Vest a Republicii Moldova şi, în acelaşi timp, a Europei pentru a aduce fosta republică sovietică alături de familia europeană, nu apare ca fiind congruentă, sinonimă, bilaterală. Regele era sceptic faţă de constanţa şi soliditatea acţiunilor UE, mai ales că prejudecata monarhului pleca de la modul în care Occidentul tratase Europa de Est vreme de jumătate de secol. În acelaşi timp, regele a fost contrariat de atitudinea UE în raport cu Federaţia Rusă. El spunea că pentru mulţi lideri europeni Rusia exercită o anumită fascinaţie. Perspectiva integrării Republicii Moldova în UE este pusă, aşadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE şi a relaţiei „nefireşti” de bune pe care europenii ar dezvolta-o cu Federaţia Rusă. „(...) desigur, e o ţară enormă şi uneori occidentalii nu pun piciorul în prag aşa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa”. Teza regelui cu privire la apartenenţa istorică, geografică şi politică a teritoriului basarabean la UE face apel la configuraţia Europei antebelice, găsind în acest fel o legitimitate istorică puternică, asumată: „Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor, deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei”.

- Există o mişcare regalistă în Republica Moldova?

- Faţă de anii 90, mişcările monarhiste din România sunt mai structurate şi dispun de mijloace de popularizare electronice care le fac mai vizibile şi prezente în interiorul şi în afara graniţelor. Nu cunosc situaţia exactă a organizaţiilor pro-monarhiste în complicatul peisaj politic şi civic din Republica Moldova, dar e posibil să existe. Totuşi, ele, în fragmentarea politică de peste Prut, ar avea acest handicap. Aş mai menţiona faptul că Republica Moldova are aproape un milion de locuitori în afara graniţelor, şi aceştia sunt dintre cei mai curajoşi, educaţi şi cosmopoliţi si ei nu se disting astăzi între românii din UE sau Diaspora din afara graniţelor, astfel încât este posibil ca simpatiile lor monarhiste şi organizaţiile lor să fie integrate între cele din afara României.

- Cum apreciaţi manifestările din Republica Moldova, legate de ceremonia înmormântării regelui Mihai I?

- A existat refuzul lui Igor Dodon de a declara doliu naţional, deşi fostul preşedinte Nicolae Timofti declarase doliu naţional, în august 2016, la trecerea la cele veşnice a reginei Ana. A fost un gest motivat politic, deşi Dodon a trimis o scrisoare de condoleanţe familiei regale. Deci, gestul de a nu declara doliu naţional a fost motivat politic, pentru a nu deranja electoratul socialiştilor. Dar prezenţa constantă a familiei regale în ultimii ani a statuat o relaţie de lungă durată şi asta s-a văzut. Au existat slujbe acolo şi manifestări pentru a deplânge moartea regelui pentru că regele a fost ultimul monarh sub care Basarabia a fost în componenţa României.

Familia regală este un vector de neegalat ca utilitate şi credibilitate

- Activităţile organizate de guvern pe tema Centenarului se ridică la înălţimea exigenţelor necesare unui asemenea moment?

- Centenarul a fost compromis de guvernele care s-au succedat după decembrie 2016. Există astăzi în Europa şi alte state care serbează centenare, cum sunt statele baltice. Dar nicăieri nu a fost o asemenea demolare a propriilor reprezentări memoriale şi istorice. Compromiterea centenarului este cea mai clară dovadă că PSD a confiscat instituţiile statului, că acestea nu mai pot avea spaţiu de manevră şi că inclusiv simbolurile României sunt ameninţate şi confiscate în propriul interes politicianist. Există alături de PSD o complicitate a UDMR care nu a dorit – şi există afirmaţii publice în acest sens, nu a dorit ca prezentul centenar să beneficieze de întregul suport al instituţiilor. UDMR este condus lamentabil de liderii săi, inclusiv comunitatea maghiară suferă din această privinţă. UDMR este modelul PSD care şi-a abandonat electoratul şi guvernează o minoritate care a confiscat proiectele politice şi totul se desfăşoară într-o atmosferă de oameni dubioşi şi rapace. Centenarul era ocazia de a crea o punte de legătură cu Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va deţine în semestrul I din 2019. Ori, cum centenarul a fost compromis, cred ca şi preşedinţia UE va avea aceeaşi soarta. În afară de festivism şi ceremonii obosite, de un primitivism cultural, nu exista mare lucru. Mai sunt câteva luni pana la 1 Decembrie şi astăzi România nici nu mai are un agregator naţional al Centenarului, sub forma unei structuri naţionale. La ora la care vorbim, Departamentul Centenar a fost dizolvat. Este de neînchipuit. E ca şi cum în timpul Campionatului Mondial de fotbal s-ar desfiinţa FIFA. Pentru PSD, centenarul înseamnă mici, bere si paranghelii.

- Cum ar trebui definite noile statute ale Casei Regale care urmează să fie adoptate de Parlament?

- Am vorbit pentru prima dată despre această prioritate în 2016, în anul jubileului regal, când se împlineau 150 de ani de la fondarea Casei Regale Române. Cred că s-a ajuns la maturitatea necesară a actorilor politici pentru ca familia regală să nu mai fie privită nici ca un concurent şi nici ca o obsesie. Anii 90 sunt în urmă, deşi acum câteva luni un fost premier ne-a adus aminte că nu toate fobiile şi isteriile au pierit. Prăbuşirea sa a fost şi o consecinţă a acelor declaraţii. A nega rolul Casei Regale astăzi, de la acea tribună, sau a ameninţa o minoritate etnică cu exterminarea duc azi neîndoielnic la izolare politică şi, în final, la prăbuşire. Au trecut aproape doi ani de când deja trei proiecte de lege au fost elaborate şi discutate în spaţiul public şi în instituţii. Actorii politici vor merge în final probabil pe varianta intermediară de a crea a o instituţie de reprezentare care să asiste logistic Casa Regală si Dinastia. Este o variantă de compromis rezonabil. Nici în vechea formă Casa Regală nu îşi reducea cu absolut nimic capacitatea de acţiune sau valorile şi idealurile, dar tema a fost atunci prea politizată de contextul electoral şi de câteva grupuri şi persoane resentimentare. Noua instituţie va fi un lucru necesar, util României, într-un stat care are numeroase instituţii de reprezentare care nu servesc interesului public şi imaginii ţării în exterior sau nevoilor noastre de reprezentare.

- În ce măsură Casa Regală poate juca un rol important în parcursul european al Republicii Moldova?

- Familia Regală a României – ca dinastie românească, purtătoare a idealurilor naţionale şi a moştenirii fondatorilor României Mari şi a ultimului Suveran care a domnit peste România Mare – este cel mai important actor instituţional românesc care poate fi prezent în Republica Moldova. Cel mai credibil, cel mai obiectiv, cel care oferă garanţii de continuitate. Pentru că politicienii, şeful statului, primul ministru, parlamentarii şi toţi liderii politici vor fi acuzaţi că tranzitează interese politicianiste, că vor să confişte tema sau sa o subordoneze priorităţilor lor partizane. Mai mult, orice lider politic aduce, în mod nefericit, voluntar sau involuntar cu el, un nou clivaj – ideologic, pe care îl adaugă, inevitabil, acelui climat atât de complicat. Mai mult, statul român a avut numeroase rateuri peste Prut în a crea un climat favorabil. Au fost sprijiniţi până acum doar lideri care au compromis şi ideile unioniste, cât şi visul european. Cred că familia regală este un vector de neegalat ca utilitate şi credibilitate, atât în proiectul românesc al integrării europene a Basarabiei, cât şi în cel unionist. Ambele au în familia regală cel mai bun şi autentic partener. Nici o altă persoană sau instituţie din România nu poate oferi peste Prut atât de mult şi de bine cum o face Casa Regală. Văd posibile câteva evoluţii importante şi semnificative în anii următori pe relaţia România – Republica Moldova cu familia regală în centrul acestei comuniuni. Membrii familiei regale sunt foarte prezenţi şi vor fi, din câte cunosc, în anii următori, inclusiv în acţiuni publice, de reprezentare. Custodele Coroanei poate fi cel mai bun ambasador al unionismului şi al visului european al Moldovei.

A consemnat Daniel-Valeriu BOBOC

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<<Click pe locatie pentru detalii>>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

00:11

CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!

„EuroBusiness LRJ” S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020, 10.09.2020, 24.09.2020, 08.10.2020, 22.10.2020, respectiv 05.11.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31, et. 1, cam. 25, Sector, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobil și mobile, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA). Proprietate imobiliară, teren, căsuțe de vacanță și anexe, situată în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud. Vrancea, înscrisă în CF nr. 50048 a Com. Soveja, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 2.438,00 mp, amplasat în Sat Dragosloveni, Com. Soveja, Jud.Vrancea, CF nr. 50048 a Com. Soveja, nr. cad.50048, Construcția C1-magazie, nr. cad.50048-C1Sc=67,00 mp, Construcția C2-anexă, nr. cad.50048-C2, Sc=170,00 mp, Construcția C3-magazie, nr. cad50048-C3, Sc=12,00 mp, Construcția C4-grup sanitar, nr. cad.50048-C4, Sc=17,00 mp, Construcția C5-bucatarie, nr. cad.50048-C5, Sc=24,00 mp, Construcția C6-umbrar lemn, nr. cad.50048-C6, Sc=9,00 mp, Construcția C7-umbrar lemn, nr. cad.50048-C7, Sc=9,00 mp, Construcția C8-casă de vacanță, nr. cad.50048-C8, Sc=15,00 mp, Construcția C9-casă de vacanță, nr. cad.50048-C9, Sc=14,00 mp, Construcția C10-club, nr. cad.50048-C10, Sc=64,00 mp, Construcția C11-casă de vacanță, nr. cad.50048-C11, Sc=15,00 mp, Construcția C12-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=15,00 mp, Construcția C13-casă de vacanță, nr. cad.50048-C13, Sc=65,00 mp, Construcția C14-casă de vacanță, nr. cad.50048-C14, Sc=15,00 mp, Construcția C15-casă de vacanță, nr. cad.50048-C15, Sc=15,00 mp, Construcția C16-casă de vacanță, nr. cad.50048-C16, Sc=65,00 mp, Construcția C17-casă de vacanță, nr. cad.50048-C17, Sc=15,00 mp, Construcția C18-casă de vacanță, nr. cad.50048-C18, Sc=15,00 mp, Construcția C19-casă de vacanță, nr. cad.50048-C19, Sc=65,00 mp, Construcția C20-casă de vacanță, nr. cad.50048-C20, Sc=28,00 mp, Construcția C21-magazie, nr. cad.50048-C21, Sc=145,00 mp, Construcția C22-casă de vacanță, nr. cad.50048-C22, Sc=51,00 mp, Construcția C23-casă de vacanță, nr. cad.50048-C23, Sc=35,00 mp și Construcția C24 - wc, nr. cad.50048-C24, Sc=17,00 mp. 65.110,50 BUNURI MOBILE PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) CARUCIOR + CUVA 7,27, MASINA GLAZURAT CIOCOLATA 3.236,26, Masina cernut faina 46,49, CARUCIOARE CU NIVELE pt cuptor 211,55, CUPTOR POLINI MOD.80100 211,55, CUPTOR POLINI MOD.8080190 211,55, CUPTOR ROTATIV ROTO 6080SR.200SC 2.531,01, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, CUPTOR WERNER REA 1280, 211,55, MASINA ROTATIVA ROTOFORM, 4.489,66, Moara ptr. Preg. Probelor, 767,59, Balanta analitica, 412,62, Echip. Ptr. Determ. Aciditatii, 570,56, Etuva, 215,59, Balanta tehnica 176,30, Sist. Automat ptr. Determ. Azot 2.761,19, Sist. Autom. Ptr. Determ. Gras 2.563,97, Distilator apa 550,82, Aparat perf. Pt.Deter. Cant. De z 1.605,07, Incinta termostatare probe 471,85, Sistem aut. Amb. Prod. Gr.IP600 21.265,94, Aparat de realiz. Mixuri pt. Ret 3.026,27, Malaxor spiral cuva rabatabil 4.821,88, Linie pentru obtinere covrigi 57.418,17, Camera racire semifabricat 3.446,86, Cuptor rotativ, 7.048,60 Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptoar rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Cuptor rotativ 7.048,60, Masina de glazurat si uscat turta dulce 8.830,77, DEDURIZATOR FD-25, 418,00, LINIE PENTRU OBTINEREA CROCHETE 105.250,22, LINIE PENTRU OBTINERE COVRIGI 74.381,28, MALAXOR 7.023,99, Oala fierbere 233,69, DULAP FRIGORIFIC 381,22, AGENT FRIGORIFIC 77,01, ECHIPAMENT MIXER PLANETAR 8.207,35, MASINA PADO PT FURSEC SI TURTA 12.311,02, Masina taiat foi nap -Doina 263,51, Masina taiat nuga 441,19, Cuptor rotativ 2.078,25, CUPTOR FOI 12.232,98. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietele de sarcini care pot fi procurate on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestora fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, pentru bunuri mobile și 2.380,00 RON, TVA pentru bunul imobil/caiet de vanzare, dovada achiziţiei acestora fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892 RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.: RO76BUCU1032235342465 RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei (zilele de miercuri), ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietele de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail : vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini. Vizualizarea activului imobil, respectiv a bunurilor mobile, este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, e-mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, e-mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, e-mail: paula.stoian@fanyon.ro.
„EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr. 120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 20.08.2020 și 10.09.2020, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd. Magheru, nr. 31 ,et. 1, cam. 25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următorului bun imobil, proprietatea debitoarei: BUN IMOBIL, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA) ,,Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI”, proprietate compusă din teren și construcții cu destinație nerezidențială, împreună cu bunurile mobile integrate, mijloacele fixe, obiectele de inventar și activele necorporale, situată în Sat Baldovinești, Com. Vădeni, Jud. Brăila, CF nr. 70378 a Com. Vădeni, astfel: 962.727,20. 1. Teren și construcții cu destinație nerezidențială 727.711,20. a. Teren intravilan, în suprafață de 4.507,00 mp, amplasat în Sat Baldovinești, Com.Vădeni, Jud. Brăila, nr. cad.70378, CF nr. 70378 a Com. Vădeni 30.720,00. b. Construcția C1, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C1, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,30 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.613,60. c. Construcția C2, cu destinație secție producție, nr. cad.70378-C2, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=278,45 mp, cu regim de înălțime P+1E 42.644,00. d. Construcția C3, cu destinație depozit ambalaje, nr. cad.70378-C3, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=501,10 mp, cu regim de înălțime P 17.497,60. e. Construcția C4, cu destinație pavilion administrativ, nr. cad.70378-C4, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=149,75 mp, cu regim de înălțime P+1E 39.305,60. f. Construcția C5, cu destinație depozit produse finite, cu nr. cad.70378-C5, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=130,75 mp, cu regim de înălțime P 5.312,80. g. Construcția C6, cu destinație anexă depozitare, nr. cad.70378-C6, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=294,00 mp, cu regim de înălțime P 5.279,20. h. Construcția C7, cu destinație de spații de producție și depozitare, nr. cad.70378-C7, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=449,00 mp, cu regim de înălțime P+1E 74.085,60. i. Construcția C11, cu destinație hală producție, nr. cad.70378-C11, CF nr. 70378, a Com. Vădeni, cu Sc la sol=530,00 mp și Sc desfășurată=2.120,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 359.211,20. j.Construcția C12, cu destinație anexă tehnologică, nr. cad.70378-C12, CF nr. 70378, Com. Vădeni, cu Sc la sol=155,00 mp și Sc desfășurată=620,00 mp, cu regim de înălțime D+P+1E+M 111.041,60 2. Bunuri mobile integrate (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 102.312,00. 3. Bunuri mobile constând în mijloace fixe și obiecte de inventar (lista completă poate fi vizualizată pe site-ul lichidatorului judiciar www.lrj.ro) 98.304,00. 4.Active necorporale: mărci, desene și modele 34.400,00. Activul imobil, ”Fabrica de dulciuri FATA MOȘULUI” se vinde doar în bloc, ca activ funcțional. Prețurile nu includ TVA. Urmează a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art. 292, (alin.2), lit. F, din Codul Fiscal, în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestuia efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON, deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini, urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail: vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activului se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activului imobil este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702,e mail: vanzari@lrj.ro, telefon: 0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail: paula.stoian@fanyon.ro.
VIDEO - INTERVIU - Mihai Chirica: „ Am găsit profesori plângând în cancelaria unor școli, de mila copilașilor”
17/09/2020 13:37

  * dialog cu primarul municipiului Iasi, Mihai Chirica - Domnule primar, scoala a debutat, problemele mari incep să se stingă, dar apar mereu altele, mai mici. A fost debutul acesta de an scolar pe m ...

 INTERVIU - Maricel POPA: „Avem o mare problemă legată de deschiderea şcolilor”
26/08/2020 00:00

* dialog cu Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi - Domnule preşedinte, au mai rămas doar cateva zile pană la deschiderea unui nou an şcolar. Cat de mult s-au implicat unităţile adminis ...

INTERVIU/VIDEO - Mihai Chirica: „Dacă elevul trebuie ţinut în braţe pentru a sta în bancă şi a învăța, aşa vom face!”
24/08/2020 09:32

* dialog cu primarul municipiului Iasi, Mihai Chirica - Domnule primar, trei săptămani ne mai despart de inceperea unui nou an şcolar, poate cel mai dificil din istoria noastră recentă. A trecut vara, Guv ...

VIDEO - INTERVIU Mihai CHIRICA: „Mi-e teamă de valul trei al pandemiei, care va veni odată cu apariția bolilor de sezon”
31/07/2020 13:23

        * dialog cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iasi   - Un oraş, importanţa sa, nu se măsoară prin lungimea şi lăţimea fizică, ci prin natura aspiraţ ...

Camelia Gavrilă: „Politica este pe voturi, pe notorietate...”
13/07/2020 00:00

  * dialog cu deputatul Camelia Gavrilă, candidat PSD la alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Iaşi - Doamna deputat, poate avea Iaşul o femeie primar, pentru prima oară in istorie? Sau ...

„Ȋn instituţii, pe lângă cei din primul eşalon, există o mare masă de funcţionari care efectiv nu vor să muncească”
08/07/2020 21:12

  * dialog cu deputatul ieşean Petru Movilă (PMP), iniţiatorul Legii privind realizarea Autostrăzii Ungheni – Iaşi – Targu Mureş  - Domnule deputat, ce simte initiatorul unei le ...

„Trebuie să arătăm că trăim într-o economie de piață, nu într-o societate de piață”
01/07/2020 10:21

     * dialog cu Joaquín Turmo Garuz, profesor de Macroeconomie şi Economie Internaţională la Facultatea de Economie si Afaceri din cadrul Universităţii din Barcelona   ...

„Riscăm să nu mai începem școala!” Dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica
19/06/2020 11:37

  - Domnule primar, numărul tot mai mare de noi cazuri COVID-19 nu prea mai lasă mult loc relaxărilor... Alegerile locale, stabilite pentru finalul lunii septembrie, pot incurca şi mai mult sensibil ...

Mihai CHIRICA: „Traversarea munților cu autostrada, în zona Ditrău, va dura șapte ani!” VIDEO
09/06/2020 06:31

* dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica - Domnule primar, in urmă cu cateva zile, primarii din regiunea Moldovei au fost convocaţi la Ministerul Transporturilor, unde li s-a prezentat tema &bd ...

CTP IASI- Totul pentru sanatatea ta!

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei