„Dacă vrei să fii un om liber în gândire, alegi Iașul”

 * dialog cu primarul Mihai Chirica

Invitat în redacția ziarului „Evenimentul Regional al Moldovei”, primarul Iașului, Mihai Chirica, a adus în discuție patru direcții mari pe care se dezvoltă „Cetatea”. Este vorba despre sănătate, educație, cultură și domeniul digital.

- Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că Iașul va avea Spital Regional de Urgență în 2027, fiind primul dintre cele trei orașe unde se vor ridica astfel de unități medicale.

- Este un subiect despre care se discută în România de foarte multă vreme și la care eu particip în mod activ din 2015, când am identificat și pus la dispoziție terenul pe care se va ridica acest edificiu. 2027 este un termen suficient de realist, dar care poate fi acoperit de un optimism ușor exagerat. Sunt patru ani în care va trebui să fie implementată o finanțare de 580 de milioane de euro și dacă împărțim la zile lucrătoare veți vedea că rezultatul va fi cu virgulă pentru o producție care ar trebuie să fie realizată într-un timp atât de scurt. De ce? Pentru că vorbim nu doar de lucrări ample, ci și despre achiziția de echipamente medicale, pregătirea personalului etc. 2027-2028 este un termen realist în care Iașul poate deveni unul dintre cele mai importante huburi de sănătate din România. Un lucru pe care l-a nuanțat iarăși ministru Sănătații în urma dialogului pe care l-am avut a fost că SRU Iași va fi primul finalizat, apoi cele de la Cluj și Craiova. Va fi un spital dedicat nu doar pacienților din Iași, ci celor din întreaga Regiune de Nord-Est. Ca acest spital să devină cu adevărat funcțional și util ar trebui încheiate protocoale foarte bine puse la punct între direcțiile de sănătate publică pentru ca la SRU să ajungă doar pacienții care au nevoie de acest nivel medical, de această persformanță și nu chiar toate cazurile. Trebuie evitată această situație pentru că altfel SRU va fi sufocat.

- Suntem la etapa de licitație pentru acest spital. Credeți că vom vedea în curând și utilajele intrând pe teren?

- În aprilie nu, dar cred că prin luna iulie ar putea ajunge echipamentele. Noi ne-am luat o marjă de timp destul de corect stabilită. Am zis că în septembrie vor fi echipamentele la lucru. Până atunci se vor derula licitațiile, dar trebuie văzut și cum se va mobiliza viitorul constructor și cum va reuși să își ducă la îndeplinire obligațiile legate de devierile de rețele, împreună cu furnizorii de energie din RDNER. Vor fi două faze – în prima se va semna un contract cu firma care va devia rețetele de înaltă tensiune și va face prima etapă a săpăturilor, urmând ca în faza a doua, același constructor, dacă va licita, va continua săpăturile și va începe lucrul. Provocările sunt mari deoarece se vor degaja peste 200.000 de metri cubi de pământ, care vor trebui depozitați undeva. Avem câteva soluții, una fiind construirea unui depozit prin care să putem extinde la un moment dat pista de la Aeroport sau să-l ducem pe traseul viitoarei șosele de centură a Iașului, care face legătura dintre Uricani cu ieșirea spre Nicolina. Mai există și posibilitatea să ajutăm la viitoarea autostradă, pe traseul deja stabilit.

- Provocările vor fi mari inclusiv legate de trafic. Deja zona este foarte aglomerată în prezent, din cauza lucrărilor de la terminalul T4, de la Aeroport.

- Eu aș aduce în discuție o altă situație care pare scăpată din vedere. Spitalul „Sfântul Spiridon” are în jur de 1.200 de paturi active, cel Regional de Urgență va avea în jur de 880. Spitalul „Sfântul Spiridon” preia orice urgență, indiferent de gravitatea ei, plus că are și un ambulatoriu extins, iar suferința în trafic nu este chiar atât de mare. Eu nu văd o problemă din această perspectivă.

- Aveți în atenție o altă unitate medicală importantă, Spitalul CFR. A existat o discuție de preluare în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. În ce stadiu sunt discuțiile?

- A fost o discuție la Ministerul Transporturilor, la care au participat toate universitățile de medicină, primăriile interesate și alte entități. Concluzia noastră, a Iașului, a fost una diferită de celelalte puncte de vedere în sensul că ne-am arătat disponibilitatea ca acest spital să treacă în administrarea UMF „Grigore T. Popa” sub statut de primul spital universitar ieșean. Primăria va rămâne partener pe orice proiect l-am putea derula. Eu sunt de părere că UMF are și capacitatea financiară, dar mai ales cea managerială prin care poate gestiona un spital. În plus, ar fi o școală.

„Investiția în educație este cea mai solidă pe care o poate face o națiune”

- Iașul este un hub important de sănătate, dar este și unul al educației.

- Din punctul meu de vedere, Iașul are ca primă etichetă „orașul școalelor”, așa cum l-a definit academicianul Nicolae Iorga, dar în cele din urmă totul depinde de performanță. Ca să poți păstra renumele trebuie să dovedești performanță și, Slavă Domnului, avem cu cine. Există o competiție între școli prin care fiecare vrea să arate ce are mai bun din generație în generație. Primăria susține mult educația și voi face o trecere în revistă foarte pe scurt – în lista de investiții totale, derulate prin PNRR care a depășit 800 de milioane de lei cu ultima investiție dedicată Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu”, noi avem peste 70 la sută din bani dedicați școlilor. Sunt 14 centre financiare care beneficiază de aceste finanțări, în total sunt 21 de corpuri de școală. Pentru Colegiul Pegagogic „Vasile Lupu” sunt 20 de milioane de euro, ca o singură investiție, plus celelalte investiții în terenuri de sport, grădinițe și multe altele. Investiția în educație este cea mai solidă pe care o poate face o națiune.

- Ați amintit de Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu”. Până pe 3 mai se primesc oferte pentru reabilitarea clădirii.

- Ne bucurăm că putem sprijini acest demers. Din păcate, această instituție de învățământ devenise o platformă de dezbatere politică și mă bucur că astfel de discuții s-au stins. Împreună cu Inspectoratul Școlar am luat decizia de a muta cursurile. Apoi am găsit înțelegere cu Asociația de părinți și conducerea colegiului de a continua cursurile, din anul următor de învățământ, într-o unitate modulară pe care Primăria o va amenaja în curtea unității, am aplicat și obținut finanțare prin PNRR. Mă bucur că am găsit soluții pentru această școală, una deosebită prin tipicul ei pentru că pregătește viitorii dascăli și care a deschis ușile educației în România. A fost prima școală de institutori din spațiul românesc. Unul lucru foarte important care trebuie spus și o fac în premieră pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei”, este că noi începuserăm discuțiile cu băncile. Am avut întâlniri cu reprezentanții BCR și BERD pentru un viitor credit, iar răspunsurile au fost pozitive. Mai mult, BERD trimisese un ofițer, dar sosise deja răspunsul de la Ministerul Dezvoltării. Băncile nu au renunțat la ideea de a finanța obiective din educație, au acceptat propunerea noastră de a finanța școli noi cum ar fi noul corp de la Liceul „Miron Costin”, o altă promisiune de-a noastră, și extinderile de la Colegiul „Mihai Eminescu” cu laboratoare și un amfiteatru.

- Nu putem purta un dialog cu primarul Iașului fără a aminti și proiectele urbanistice, unul fiind înlocuirea pavelelor cu unele speciale care vor purta un simbol special preluat de la Mănăstirea „Trei Ierarhi”.

- Inițiativa se derulează, este unică în țară, iar ideea mi-a venit în urma unei călătorii la Barcelona. Acolo, pavajul de pe bulevardul central Rambla are un marcaj Art Nouveau, preluat de la cei mai mari artiști spanioli. Atunci m-am gândit să derulăm și la Iași un proiect similar, l-am propus unui proiectant, care a realizat patru modele, inspirate de pe zidurile Bisericii „Trei Ierarhi”. Am ales o rozetă care să poată fi întreținută ușor. Forma vine de la piesele Uliței Vechi a Iașului, care a fost „podită” cu trunchiuri din lemn, ciopliți oarecum hexagonal care să se poată îngemăna cât mai bine. Peste acestea s-au pus primele pavaje care erau confecționate din lut ars și aveau formă hexagonală. Am luat o piesă originală, am măsurat-o și am decis că vom face noile replici în aceleași dimensiuni și forme, la care am adăugat detaliul de pe Biserica „Trei Ierarhi”.

Armin Van Buuren, David Guetta sau Jean Michele Jarre vor veni la Iași

- Am vorbit până acum despre două huburi ale Iașului – cel de sănătate, cel educațional. Ajungem și la cel cultural.

- Da, însă cred că în acest an cel digital va atrage mult mai mult atenția în acest an. Cel cultural este un renume pe care l-am moștenit, pe care îl susținem și financiar foarte mult. Eu cred că cea mai evidentă formă de susținere a culturii pentru Iași este preluarea unei sarcini de la o altă instituție, Consiliul Județean, privind finanțarea Filarmonicii. Este o chestiune ce ține de o reverență făcută unei școli de muzică pentru care a fost pusă temelia de către George Enescu. Am reușit să găsim și cea mai bună locație pentru viitorul sediul al Operei, în Copou, în apropierea Universității. Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, ne-a mai cerut câteva lămuriri legate de teren, să eliberăm un certificat de urbanism și vom răspunde cât mai curând pentru ca echipa de la București să dea drumul licitației. În acest mod am putea da o speranță încă unei instituții, Operei mai exact. Gândiți-vă că peste patru ani am putea să lăsăm Teatrul Național în pace, să avem Filarmonică, să vedem și clădirea Operei aproape finalizată.

- Ați amintit de hubul digital. Cum va atrage atenția?

- În acest moment, Iașul este orașul cu cel mai mare număr de angajați din domeniul IT și este în creștere. În acest an, va fi și gazda Campionatului Mondial de Sport Electronic, care va avea loc între 26 august și 8 septembrie. Sunt peste 2 miliarde de persoane la nivel mondial care se întrec în doar 10 jocuri. Ei bine, pentru prima oară în Europa, la Iași va avea loc primul Campionat Mondial de Esports. Până acum, de regulă, aveau loc în Asia. Ultimele au fost în Indonezia, în Coreea de Sus, la Seul, în SUA, iar acum la Iași. Vor fi jucători din peste 110 de țări, va fi cea mai mare participare la nivel mondial din cele nouă ediții derulate până acum, apoi vom preda ștafeta Parisului. Noi investim sume foarte mari în acest proiect pentru a aduce vizibilitate Iașului, dar și României, și așteptăm și intervenția statului. Vom semna și un contract cu Ministerul Digitalizării în acest sens. Acest campionat mondial nu va fi doar un joc, ci un spectacol care va dura zece zile. Discutăm și suntem destul de avansați în dialog despre Armin Van Buuren, David Guetta sau Jean Michele Jarre. Unul dintre ei va susține un concert la Iași.

- Aș schimba registrul și v-aș invita să fiți un observator al primarului. Ca și plătitor de taxe și impozite, ce vă place și ce ați schimba la Iași?

- De regulă, cea mai mare parte a activității mele de primar al Iașului am derulat-o încercând să mă transpun în ochii celui pe care nu-l cunosc. Îmi place modul în care Iașul vibrează, nu se compară cu niciun alt oraș pe care l-am vizitat din România. Are o altă energie, una care te invită la meditație, îți dă voie să faci ceea ce îți place. Dacă vrei să fii un om liber în gândire îți alegi Iașul fiindcă aici nu te împinge forfota, ceea ce fac orașele mari. Este adevărat că noi suntem al doilea oraș al României, dar avem o forfotă de oraș pitoresc, de munte, așezat între două căi de comunicație. Avem o vibrație ancestrală pe care noi am moștenit-o aici. Asta demonstrează de ce am fost orașul primelor lucruri importante din țară. Aici s-au făcut unirile, a apărut prima universitate, primul premiul Nobel din România (adus de George Palade, ieșean de origine – n.r.), prima femei avocat, matematician. Este locul în care s-au întâmplat lucruri unice în România. Nu îmi place și cred că ar trebui schimbată gândirea legată de comunitate, să încercăm să ne apropiem Iașul cât mai mult, să-l sprijinim noi, ca și oameni. Să nu mai așteptăm de la alții ceea ce putem face noi înșine prin implicare directă. Gesturile mărunte făcute de cât mai mulți dintre noi contează enorm. Cred că ar trebui să dezvolt cât mai mult acest spirit comunitar.

A consemnat Maura ANGHEL