Dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa: „La un profit de până la 15 la sută nu mai găsim firme care să liciteze”

* dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa

- Domnule preşedinte, PSD a pierdut alegerile europarlamentare la Iaşi. E o aserţiune care provoacă îngrijorare în rândul membrilor de partid, sau e privită doar ca o înfrângere „de etapă”?

- Noi, în Iaşi, am avut 68.000 de votanţi în 2014 şi 67.000 în luna mai a acestui an. Sunt cifrele care rămân, care contează. Din nefericire, de la ultimele alegeri europarlamentare au rămas multe întrebări la care, deocamdată, nu avem răspunsuri. Foarte probabil că răspunsurile acestea vor veni în timp, sau poate... niciodată. Concret, sunt multe centre universitare unde există dubii. În Iaşi, nu spun că nu au fost corecte alegerile, dar s-ar părea că a existat o fluctuaţie foarte mare la capitolul turism electoral. Sunt localităţi cu sute de votanţi pe liste suplimentare. Unde sunt înscrise 400 de persoane în listele electorale permanente, 100 de votanţi pe liste suplimentare reprezintă o problemă, că nu avem noi zone turistice atât de mari. Plus cei aproape 3.000 de etnici maghiari... noi nu avem niciun etnic maghiar, de unde apar atâţia la Iaşi? Apoi, noi am crezut că totul este în regulă cu tabletele de la secţiile de votare, dar s-ar părea că nu a fost aşa.

- Ce s-a întâmplat cu tabletele?

- Acum se vorbeşte de nanoprogramatori, de altă clasă, altă ligă! N-aş vrea să vorbesc mai mult... Sunt dedesubturi pe care doar le bănuim. Acum, însă, la nivel de partid se face o altă numărătoare, o reverificare a proceselor verbale, o analiză. Vom vedea ce va fi.

„Nu este nimic doctrinar în scorul obţinut de USR-Plus”

- Dar la nivelul municipiului Iaşi a existat, totuşi, o problemă, cu doar 23.000 de voturi...

- Într-adevăr, aici avem o problemă, căci avem 40.000 de votanţi pe liste suplimentare. Nu este Iaşul atât de turistic încât să vină atâţia oameni aici într-o singură zi! Or fi 10.000 de studenţi, or mai fi 5.000 de persoane care au venit la biserici, să se roage, dar restul, de unde au apărut? Din păcate, această listă suplimentară nu se poate gestiona, nu se poate verifica veridicitatea ei, corectitudinea, transparenţa...

- Cum vă explicaţi faptul că USR-Plus a reuşit să atragă peste 85.000 de voturi în judeţul Iaşi?

- Au reuşit şi nu găseşte nimeni explicaţia.

- Există o explicaţie doctrinară în aceste cifre?

- Nu este nimic doctrinar în scorul obţinut de USR-Plus. Ei s-au pregătit de foarte multă vreme cu mesaje subliminale, întrucât niciodată nu au spus că PSD a mărit pensiile sau salariile, ci au atacat mereu, pe principiul „Nu fac nimic! Nu fac nimic!” Vedeţi, eu am la Consiliul Judeţean în jur de 15 şantiere în lucru, peste 100 km de drum judeţean şi, cu toate acestea, opoziţia strigă mereu că n-am făcut nimic, zero... Este mai uşor să critici şi să nu-ţi asumi răspunderea... Minciunile din campanie şi de dinainte sunt parte a unui sistem foarte bine pus la punct, de a promova minciuna.

- Poate că a existat şi o problemă de comunicare, poate că problemele de natură penală ale unor lideri PSD au condus la acest scor... Aţi identificat anumite greşeli?

- Nu spun că PSD nu a făcut greşeli. Poate nu trebuia să insiste atât de mult pe tema justiţiei. De fapt, s-a insistat pe acele amendamente venite de la Comisia Europeană, de la Curtea Constituţională, care trebuiau puse în lege. Doamna Prună (Raluca Alexandra Prună, fost ministru al Justiţiei din 17 noiembrie 2015 până în decembrie 2016 – n.r.) a schimbat într-o noapte, prin Ordonanţă de Urgenţă, vreo 160 de puncte din Codul Penal şi nimeni nu a spus nimic!

- Dar insistenţa cu care au fost tratate anumite aspecte din justiţie a fost deranjantă....

- Repet, cred că s-a insistat foarte mult pe justiţie, dar pentru a aduce într-o matcă corectă deciziile unora. A deranjat şi faptul că s-a majorat salariul minim, că plătim 6, 7 sau 8 la sută dobândă, faţă de 1 sau 2 la sută în Europa... Probabil că lumea n-a interpretat că dorinţa aceasta de a face bine este în interesul ţării, al cetăţenilor. Plus erodarea pe care o aduce, invariabil, guvernarea...

- Aţi afirmat că aţi adus aproape un miliard de euro din diferite surse de finanţare pentru Iaşi... Cum se face, totuşi, că nu aţi reuşit să atrageţi votul popular?

- Eu nu merg pe ideea aceasta! Merg pe ideea de a aduce proiecte. În Iaşi s-a făcut, pentru sănătate, de exemplu, ceea ce nu s-a făcut de mai bine de trei decenii în niciun alt judeţ din ţară.

„Constructorii de drumuri nu au primit lucrări şi s-au desfiinţat”

- Programul acesta consistent cu remodelarea drumurilor a fost o prioritate corect identificată între priorităţile judeţului?

- 60 la sută din populaţia Iaşului locuieşte în mediul rural. A fost argumentul pentru care mi-am propus să fac o prioritate din dezvoltarea acestei zone. Cu tot respectul, dar niciun preşedinte de Consiliu Judeţean nu a „atacat” până acum zona rurală, poate în afară de domnul Flaişer. Mă uit la alte judeţe, care nu mai au de asfaltat niciun kilometru de drum judeţean şi mă trezesc la realitatea că noi mai avem de modernizat 800 de km! Asta din totalul de 1.053 km, din care doar vreo 200 sunt asfaltaţi corespunzător. Avem în jur de 400 km drum judeţean abordat cu diferite surse de finanţare, cu proiecte, cu autorizaţii, scoase în procedură de licitaţie. La drumuri e dificil... în 2017 am semnat proiectele şi abia în 2019, primăvara, am reuşit să scoatem toate autorizaţiile. Un proiect durează doi, trei ani. Avem 14 şantiere în lucru numai în privinţa drumurilor, fapt nemaiîntâlnit în istoria acestui judeţ, şi opoziţia strigă că nu se face nimic în privinţa drumurilor. Minciuni!

- Încep, însă, să apară şi aici problemele legate de forţa de muncă, de firmele de construcţii din ce în ce mai puţine...

- Sunt deja probleme de acest gen. La întreţinerea de vară a drumurilor suntem la a doua licitaţie şi nu vine nimeni. La un profit de până la 15 la sută şi nu găsim firme care să liciteze. Iar asta pentru că la întreţinere trebuie mulţi oameni şi oamenii aceştia nu mai sunt, căci fie s-au pensionat, fie au plecat în alte părţi. Dar probabil că tot eu sunt vinovat că în ultimii zece ani nu au fost şantiere şi au dispărut firmele care lucrau în domeniul acesta al drumurilor.

- Aşadar, marele impediment este cel al lipsei forţei de muncă, al firmelor de construcţii în domeniu. Cum de s-a ajuns aici?

- Ani de zile, constructorii de drumuri nu au primit lucrări şi s-au desfiinţat. Costel Căşuneanu avea 5.000 de oameni, Grupul de construcţii al lui Dorinel Umbrărescu avea 3.000. Astăzi, doar Umbrărescu mai are 700 de oameni, restul s-au dus în zona de construcţii civile unde se câştigă mai bine, se rotesc mult mai uşor banii. Nu mai sunt firme, oameni... sunt doar câteva firme pe care le numeri pe degete.

„Avem deschise 14 şantiere şi mai aşteptăm încă trei”

- Dar şi în zona civilă există problema aceasta a lipsei forţei de muncă....

- E o realitate asta... Dacă înainte erau oameni şi nu erau lucrări, astăzi sunt lucrări şi nu mai găseşti muncitori. Noi avem deschise 14 şantiere şi mai aşteptăm încă 3 în această săptămână, să se finalizeze licitaţia. Asta nu s-a întâmplat niciodată, să existe 14 tronsoane de drum, unele în faza de finalizare, la altele se lucrează la infrastructură...

- Ce soluţii ar trebui adoptate pentru deblocarea situaţiei?

- Legislaţia trebuie îmbunătăţită, pentru a putea aduce, la fel cum se întâmplă peste tot în Uniunea Europeană, forţă de muncă din afară. Deja sunt societăţi care aduc personal de prin Pakistan sau Vietnam, dar aduc forţa asta de muncă prin firme din Germania sau Austria, că nu o pot face direct. Legislaţia românească este foarte restrictivă în acest domeniu.

- De ce ar exista aceste oprelişti?

- Cred că este o altă politică şi n-aş vrea să intru pe aceste teritoriu. Nu sunt ministru de Externe să pot spune ceea ce se petrece!

- Totuşi, cineva ar trebui să facă ceva în direcţia aceasta, a modificărilor legislative...

- O parte au fost modificate, pentru o parte ne-am asumat răspunderea, iar restul... E o chestiune de transparenţă, la urma urmei. Eu am găsit pe cineva care fura din lucrări şi mi-au făcut dosar cu acuzaţii de abuz în serviciu. Nu poţi să depăşeşti unele faze, iar salariaţii sunt funcţionari publici, nu riscă. Noi plecăm de pe funcţiile publice, dar ei, ca funcţionari publici rămân şi nu-şi asumă răspunderea. Nici eu nu am forţat niciodată, că nu vreau să încalc legea.

„Lumea, fiind minţită atâţia ani, a devenit circumspectă”

- Autostrada poate reprezenta un punct de plecare către câştigarea electoratului din judeţ?

- La începutul mandatului mi-am asumat două obiective: Spitalul Regional de Urgenţă şi autostrada. Cu Spitalul Regional am trecut de faza studiului de fezabilitate, iar acum se proiectează edificiul, urmând ca din 2021 să înceapă efectiv construcţia. În privinţa autostrăzii, s-a semnat refacerea studiului de fezabilitate la tronsonul Târgu Neamţ – Târgu Mureş, deoarece este o valoare mare şi nu dă nimeni bani dacă nu se reactualizează acest studiu... În mai s-a semnat contractul de finanţare pentru tronsonul Iaşi - Târgu Neamţ, iar pe 30 iunie se va ridica pe SEAP proiectarea şi execuţia tronsonului Iaşi – Ungheni. Deci, putem spune că şi cu autostrada intrăm în line dreaptă.

- Dar lumea are îndoieli în privinţa realizării acestor obiective...

- Este adevărat că lumea, fiind minţită atâţia ani, a devenit circumspectă. Eu sunt de profesie inginer, nu fac parte din categoria politicienilor care se agaţă de putere, cum fac unii sau alţii, care promit acelaşi drum la fiecare mandat... Din această cauză, lumea nu mai crede decât atunci când vede excavatorul la faţa locului.

- Şi când va veni excavatorul acolo?

- Este o procedură de urmat, nu se poate altfel, întrucât am încălca legea. Sunt nişte paşi de urmat. Autostrada şi Spitalul Regional de Urgenţă se vor face! Mai mult, şoseaua de centură a primit finanţare şi lipseşte doar o hotărâre a Consiliului Local Municipal Iaşi. Săptămâna trecută am fost la domnul Narcis Neagu, directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care mi-a confirmat lucrul acesta. Mai mult nu pot să fac în acest moment.

„N-am venit la Consiliul Judeţean pentru căpătuială”

- Multe voci reclamă faptul că ar trebui finalizate drumurile acum, să investim în această direcţie şi să terminăm odată pentru totdeauna cu această problemă...

- Dar bani de unde? Şi chiar dacă am avea finanţare pentru toate drumurile în acelaşi timp, n-am putea finaliza lucrările, căci nu avem constructori. N-am avea nici timp, deoarece procedurile durează un an sau doi. Actuala opoziţie a făcut în 2014 studiile acelea de fezabilitate, care sunt un dezastru, căci au pus preţuri din burtă la proiecte făcute din burtă. Ce se întâmplă acum? Nu poţi modifica decât 20 la sută din proiect, trebuie să faci două licitaţii, să demonstrezi că a fost greşit, să nu vină Curtea de Conturi să ai probleme. Noi avem la lucrări 1 la sută penalităţi, ne-am luat măsuri să nu se mai întâmple ca în trecut, ci să terminăm la timp ceea ce am început. N-am venit la Consiliul Judeţean pentru căpătuială, am venit să demostrez că se pot atrage fonduri şi am ajuns foarte aproape de miliardul de euro promis locuitorilor Iaşului ca investiţii.

- O ultimă întrebare, din sfera politicului: va avea PSD candidat la alegerile prezidenţiale?

- La Congresul extraordinar de la finalul acestei luni se va alege conducerea partidului. În luna iulie vom avea un nou Congres, unde se va anunţa numele candidatului pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Avem trei candidaţi care sunt deja în măsurători, în sondaje şi vom vedea ce va fi. Este vorba de Gabriela Firea, Eugen Teodorovici şi Şerban Nicolae. Din cei trei, care sunt foarte buni, va fi desemnat cel care va ocupa cea mai bună poziţie în sondaje.

Dan M.BREZULEANU