„E necesar ca aşa-numiţii conducători ai unui stat să ştie carte şi să stăpânească ştiinţele politice”

* dialog cu scriitorul Cassian Maria Spiridon, unul dintre iniţiatorii mişcării revoluţionare conspirative de la Iaşi, din 14 decembrie 1989

Se împlinesc, peste două zile, trei decenii de când Cassian Maria Spiridon a organizat şi a participat la mişcarea revoluţionară conspirativă de la Iaşi, din 14 decembrie 1989. La aproape trei decenii din momentul în care a fondat „Editura Timpul” (în anul 1991) - petrecute ca publicist, ziarist şi scriitor, poetul Cassian Maria Spiridon lucrează astăzi în redacţia revistei „Convorbiri literare” din Iaşi, al cărui director este.

„Democraţia este un lucru pe care îl câştigăm zi de zi, ne luptăm pentru ea. Democraţia nu ne-o dă nimeni cadou. Libertatea e, de asemena, o chestiune pe care o câştigăm pe zi ce trece. Nimeni nu e interesat să îţi dea ţie libertate”

- Domnule Spiridon, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, spuneţi-ne, vă rog, care dintre speranţele pe care le-aţi avut în momentul în care aţi început mişcarea revoluţionară au fost îndeplinite odată cu dobândirea libertăţii.

- Faptul că Revoluţia a învins reprezintă cel mai important aspect, pentru că, altfel, nu scăpam de comunism. Iar noi, în momentul acesta, avem libertate de mişcare, libertate de expresie, libertate economică şi culturală; putem merge oriunde în lumea asta, puteam merge să efectuăm schimburi culturale cu oricine, putem afla orice. Dacă, spre exemplu, vrei să mergi să studiezi la o şcoală în Germania, te poţi duce acolo să te dezvolţi, bineînţeles, dacă eşti capabil, dar şi invers. Cei de acolo pot veni să înveţe în România, pot veni să se plimbe în parc prin România. Nivelul de trai este incomparabil cu ce era înainte de ’89. Înainte de ’89 nu era mâncare, nu era căldură, nu era curent, nu era nimic. Era o diferenţă considerabilă. Acum, că noi suntem nemulţumiţi de situaţia actuală - şi pe bună dreptate să fii nemulţumit - de democraţie... Democraţia este un lucru pe care îl câştigăm zi de zi, ne luptăm pentru ea. Democraţia nu ne-o dă nimeni cadou. Libertatea e, de asemenea, o chestiune pe care o câştigăm pe zi ce trece. Nimeni nu e interesat să îţi dea ţie libertate. Orice politician îşi doreşte să aibă el putere cât mai mare. Schimbarea este o chestiune în care trebuie să ne implicăm cu toţii. Altfel, mergem la vot şi votăm cum votăm... (se opreşte). Mă rog... În momentul acesta, România se află într-o poziţie foarte bună, e prezentă în NATO, este membră a Uniunii Europene, dar mai departe depinde de noi cum procedăm, şi cum fructificăm aceste şanse.

„E necesar ca aşa-numiţii conducători ai unui stat să ştie carte şi să stăpânească ştiinţele politice, cum se face politica în lume. Pentru că politicienii noştri nu se ghidează după o anumită ideologie, interesul lor constă în ocuparea unui loc în parlament, sau în guvern, sau oriunde au posibilitatea de a-şi lărgi buzunarul”

- Ce părere aveţi despre faptul că foarte mulţi dintre români nu îşi exercită nici în prezent dreptul de a-şi alege conducătorii?

- Prin 1990 se duceau toţi la vot. Ulterior, au fost dezamăgiţi de clasa politică şi este evident pentru toată lumea faptul că avem o clasă politică în cădere, majoritatea sunt de nivelul doamnei Dăncilă, aspect foarte grav, deoarece e necesar ca aşa-numiţii conducători ai unui stat să ştie carte şi să stăpânească ştiinţele politice, cum se face politica în lume. Pentru că politicienii noştri nu se ghidează după o anumită ideologie, interesul lor constă în ocuparea unui loc în parlament, sau în guvern, sau oriunde în altă parte ,unde au posibilitatea de a-şi lărgi buzunarul, să spunem aşa.

- Sunt şi oameni de calitate...

- Desigur, nu înseamnă că toţi sunt aşa! Avem şi oameni de calitate în funcţii de conducere, dar sunt prea puţini în noianul acesta de politicieni, care – ce e mai grav- nu îşi iubesc ţara. Primul interes al unui politician ar trebui să fie acela de a se asigura de faptul că ţara merge bine. Dacă ţara merge bine, automat îi merge şi lui bine, e o chestiune firească. Dar dacă el crede că trebuie să îi meargă doar lui bine, cu toate că o ţară întreagă suferă... Exact pe aceste principii se baza şi politica comunistă: „să fim toţi săraci, pentru a fi ţara bogată”. Cum să fie o ţară bogată dacă toţi suntem săraci? Cum? Şi cu ce? Aşa, dacă fiecare dintre noi e bogat, automat şi ţara e bogată. În aceste aspecte constă întreaga paradigmă, şi e una foarte simplă.

- Ce anume îi determină pe cei care au trăit şi în perioada comunistă să continuie să voteze PSD?

- Observ că de această dată nu prea i-au mai votat. Dar nu poţi cauza dispariţia bruscă a unui partid-mamut. Plus că ei constituie partidul de opoziţie. În orice stat civilizat există o balanţă, nu poate exista doar o mare putere, aspect demonstrat. Noi încă nu am ajuns într-un astfel de echilibru faţă de ideea de democraţie, însă ne considerăm un stat democratic.

„Avem nevoie de libertate economică, iar pentru a o obţine este necesară o infrastructură modernă, europeană. Europa se termină unde se termină autostrada”

- Dat fiind faptul că dumneavoastră aţi experimentat pe propria piele şi perioada ceauşistă, dar şi trei decenii de libertate, cum preconizaţi că va arăta cel de-al patrulea deceniu de democraţie pentru România?

- România evoluează, indiferent de ceea ce vor şi ce nu vor politicienii. Noi vom înainta chiar şi cu frâna de mână trasă, chiar şi cu motorul oprit. Tot înaintăm. Suntem într-un angrenaj economic european. Vrând, nevrând o să facă şi autostrăzile alea, nemernicii care au tot făcut studii de vizibilitate, dar nu au turnat un metru de autostradă. Lucrurile se vor schimba, şi asta deoarece populaţia conştientizează faptul că este neîndreptăţită, şi îşi cunoaşte nevoile. Avem nevoie de libertate economică, iar pentru a o obţine este necesară o infrastructură modernă, europeană. Europa se termină unde se termină autostrada. Nu se pune problema că vom regresa sau vom rămâne încremeniţi. Nu putem rămâne încremeniţi în mijlocul unui proiect o veşnicie. Înaintăm.

A consemnat Daiana SFREDEL

***

Cassian Maria Spiridon s-a născut la Iaşi, în 1950, absolvind Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti. A fondat noua serie a revistei Timpul şi a înfiinţat Editura Timpul, pe care o conduce şi în prezent. A fondat Poezia, revistă de cultură poetică şi a fost cofondator şi redactor-şef al Caietelor de la Durău. Din 2016 este directorul revistei Convorbiri literare.

Este preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iaşi, membru al Societăţii Ziariştilor Români şi al Asociaţiei Ziariştilor Români, membru al PEN-clubului european. A publicat peste 45 de volume de poezie, critică şi eseu. A primit două premii ale Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Academiei Române pentru poezie şi alte numeroase premii şi distincţii. distins cu Meritul Cultural în grad de Comandor. Este Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. Poezia lui a fost tradusă în peste douăzeci de limbi şi publicată în diverse antologii din ţară şi străinătate.

Cassian Maria Spiridon a fost arestat pentru organizarea şi participarea la mişcarea revoluţionară conspirativă de la Iaşi, din 14 decembrie 1989, fiind unul dintre iniţiatorii revoltei anticomuniste din oraş. A fost eliberat din detenţia politică pe 22 decembrie 1989.