Gheorghe Emacu: „Clasa politică de la Iaşi a fost neperformantă!”

* Gheorghe Emacu este deputat UNPR de Iaşi, reprezentând Colegiul 8 - Copou Păcurari - Valea Lupului * este născut la Iaşi, jurist de profesie, iar în politică a intrat recent, direct în UNPR * deşi este la primul mandat de parlamentar, Gheorghe Emacu are o bogată experienţă în administraţie publică centrală * a fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, ministru delegat şi preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie * Emacu recunoaşte că activitatea parlamentară nu reprezintă cea mai bună perioadă din viaţa sa, având în vedere numărul mare de aleşi * într-o manieră umoristică, Emacu a sintetizat situaţia actuală a Parlamentului României – „Dragii tatei copilaşi, din trei cinci aţi mai rămas!” , zice un soldat întors acasă din război după mai multi ani...

Deputatul Gheorghe Emacu este singurul reprezentant al Iaşului în Comisia de revizuire a Constituţiei

- De ce ce este o prioritate pentru Guvern revizuirea Legii Fundamentale?
- Ajustarea Constituţiei este necesară pentru că România are un alt statut faţă de 2003, când nu era membră UE sau NATO.
- De ce nu s-a modificat Constituţia în 2008, la scurt timp după aderare?
- Atunci nu erau condiţiile obiective şi nici atât de multe discrepanţe între Constituţie şi realitatea politică pe care o parcurgea România, în plan politic economic şi social. De asemenea, nu a fost suficientă voinţă politică, aşa încât lucrurile au mers mai departe. Un alt argument pentru revizuirea Constituţiei este regionalizarea. Acest proces înseamnă să apară un nou actor în planul administrativ-teritorial, regiunea. Constituţia doar îl va consfinţi, iar cum va arăta noua regiune, rămâne să stabilim printr-o nouă lege specială.
Alt argument,ce aparţine preponderent PSD, este armonizarea unor raporturi între cei mai importanţi actori din stat, Preşedinte-Parlament-Guvern, astfel încât sincopele care au fost de-a lungul timpului să fie estompate. Vorbesc de situaţiile în care arbitrul general a fost Curtea Constituţională, al cărui rol trebuie revăzut şi întărit. Faptul că judecătorii CC sunt numiţi pe linie politică nu este un lucru bun. Sunt oameni de mare calitate din punct de vedere profesional, dar care, uneori au gândit uşor subiectiv, ceea ce a făcut ca unele soluţii pe probleme de maximă importanţă s-au dat cu un scor de 5 la 8. Acest scor e ca la hochei sau fotbal, nu la acest nivel în justiţie. E greu ca după dezbateri de câteva zile, să ajungi la un astfel de rezultata. Poate că numirea judecătorilor CC ar trebui să treacă doar prin CSM, să se dea concurs, iar cei mai capabili să fie numiţi la CC. Altfel, apare acestă suspiciune de subiectivism.

Temele de revizuire a Constituţiei ajung astăzi la Iaşi. De la ora 12, în Aula Magna a Universităţii ,,A. I. Cuza” din Iaşi, are loc o dezbatere pe tema revizuirii Constituţiei. Organizatorii dezbaterii vor fi reprezentaţi de dr. Tudor Chiuariu, preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, şi prof. univ. dr. Tudorel Toader, decan al Facultăţii de Drept şi judecător la Curtea Constituţională.

- Cum vedeţi viitorul Parlament?
- Punctul de vedere al PSD este să existe bicameralism. Numărul parlamentarilor trebuie categoric redus, probabil 400 ar fi suficient, astfel încât să ai un Parlament suplu, solid, mult mai lucrativ. Tradiţia noastră arată că bicameralismul este cea mai bună soluţie.
- Aţi introduce în noua Constituţie o prevedere care să împiedice ca persoanele condamnate penal, chiar şi cu suspendare, să nu mai poată ocupa funcţii publice, inclusiv cele alese, pe perioada executării pedepsei?
- Sunt de acord cu această propunere a dnei Renate Weber. Eu nu aş acorda nicio imunitate parlamentarilor. Sunt colegii de-ai mei, cu mai multă experienţă, care susţin că poţi fi jucat politic, se pot înscena diverse procese. S-ar putea ca într-o anumită abordare să existe o logică, dar eu consider că toţi trebuie să ne supunem aceloraşi rigori legislative.
- Sunteţi de acord cu scăderea vârstei de vot de la 18 la 16 ani?
- Eu sunt de acord cu acestă chestiune. Cred că fiecare generaţie este înnobilată, şi intelectual, şi fizic. Genetic, alta e calitatea. La 16 ani adolescenţii de astăzi nu mai sunt cum eram eu la aceeaşi vârstă. Dreptul la muncă se naşte de la 14 ani, răspunderea penală începe la 14 şi se amplifică la 16. De ce să nu-i dau dreptul să decidă asupra viitorului său? Societatea are nevoie de infuzia asta de tinereţe, mai ales că noi îmbătrânim ca naţie. Unii pot vota pentru medicamente, ceilalţi pentru slujbe şi educaţie.
De asemenea, aş introduce măcar în preambulul Constituţiei o referite la Dumnezeu. Trebuie menţinută prevederea referitoare la învăţământul religios şi, în opinia mea, trebuie specificată căsătoria ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Pompierii, armata şi biserica au fost pilonii continuităţii neamului omenesc. Nu cred că ar trebui să lovim în aceştia.
- În contextul regionalizării, aveţi un scenariu preferat privind împărţirea teritoriului ţării?
- Regionalizarea are nişte argumente de susţinere, regiunea există în ţările UE, banii europeni se pot obţine mult mai uşor. Spre exemplu, între Iaşi şi Bruxelles nu mai apare şi Bucureştiul, cu armata de funcţionari plictisiţi, preponderent slab performanţi, şi, poate, unii dintre ei corupţi.
Există câteva vulnerabilităţi pe care eu le gândesc. Atenţie la riscul şubrezirii suveranităţii statului şi federalizării ţării. Să nu creştem birocratizarea şi cheltuiala publică, deci să mărim chinul cetăţeanului.
O altă vulnerabilitate poate apărea prin creşterea decalajelor dintre regiuni, cele mai sărace să se adâncească în sărăcie, iar cele mai dezvoltate, să fie din ce în ce mai bine. Mi-e teamă ca în interiorul unei regiuni, unde un anumit judeţ poate fi preponderent susţinut politic, acela să se dezvolte, iar celelalte să decadă. Exemplul Poloniei este concludent în acest sens, unde decalajele s-au adâncit. Experienţa modelului polonez a arătat că sunt performanţi din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, au avut şi un sprijin politic extraordinar de puternic, să nu uităm că au avut şi un Papă.
Consider că după etapa regionalizării, trebuie să facem o reformă profundă prin reducerea numărului de comune. Niciun primar nu va dori să renunţe la prerogative, dar trebuie să o facem. Danemarca a fost un exemplu de voinţă politică, unde în câţiva ani s-a ajuns ca din peste o mie de UAT (n.r.-unităţi administrativ teritoriale) să rămână mai puţin de 100, şi administraţia merge foarte bine.
- Se poate realiza regionalizarea până la sfârşitul anului?
- Deşi aceasta este ţinta Guvernului, eu sunt rezervat pe chestiune asta. Eu sper ca problema revizuirii Constituţiei să se rezolve anul acesta, iar primii paşi ai regionalizării ar putea fi stabiliţi anul viitor. Din punctul meu de vedere este nevoie de o etapă pilot a regionalizării, numai pe anumite zone. Este nevoie şi de ajustările legislative pentru ca o regiune să poată funcţiona, dar cu un proiect pilot am fi văzut şi cum stau lucrurile în practică. Totuşi, suntem într-o presiune a timpului.
Regionalizarea este doar începutul unui proces de reformă. Trebuie continuată cu reforma funcţiei publice, să dăm oamenilor care lucrează în administraţie respectul cuvenit în forma recunoaşterii unor drepturi materiale, dar să cerem performaţă. Trebuie să încetăm cu politizarea administraţie, un cancer pentru acest sistem.
- Unde vedeţi capitala viitoarei regiuni de Nord-Est?
- Capitala Moldovei este şi trebuie să rămână la Iaşi. Argumentele istorice sunt evidente, nici nu are rost sa le mai amintim. La Iaşi s-au făcut progrese importante în ultimii ani, care arată că Iaşul poate gestiona proiecte de mari dimensiuni şi poate trage în sus regiunea de Nord-Est. Asta în ciuda faptului că în ultimii 20 de ani a fost printre cele mai „uitate” judeţe de către guvernanţi. Însă, nu doar Bucureştiul poartă vina, un rol mai puţin bine jucat l-a făcut clasa politică ieşeană. N-am văzut să se bată cu adevărat pentru proiectele Iaşului, mai mult s-au bătut între ei. În marea ei majoritate clasa politică de la Iaşi a fost neperformantă! Nici anul acesta nu s-a văzut mare lucru. Lumea, pe bună dreptate, ne întreabă aţi adus ceva bani în plus? N-am adus, din păcate! Este şi primul buget după o perioadă de criză profundă şi nu prea poţi să împarţi sărăcia. Cu oarecare deficienţe, lucrurile încep să meargă, dar efectele pozitive se vor vedea în trimestrul doi. Dacă toate echipa de parlamentari din Iaşi va fi unită, rectificarea poate fi un semn bun, astfel încât Iaşul să nu fie în a doua jumătate a listei alocărilor bugetare, să fie în primul sfert

(a consemnat Adina Zancu)

Ce proiecte a propus deputatul Emacu în primele luni de mandat?
Deputatul UNPR Gheoghe Emacu a iniţiat, în primele luni de mandat, trei propuneri legislative. Deputatul susţine recalcularea pensiilor militarilor a căror venituri au fost tăiate în 2010, susţine diminuarea cu 90% a unor taxe consulare, dar şi facilitarea accesului persoanelor cu handicap pe piaţa muncii. „Iaşul a fost un exponent al mişcărilor din piaţa universităţii, au fost parte din acel mecanism care a determinat căderea guvernului de atunci. Militarii au solicitat nişte chestiuni care trebuie rezolvate. Există voinţa politică a guvernului Ponta pentru recalcularea pensiilor militare, iar procedurile legislative se pot finaliza în acestă sesiune parlamentară. Măsurile financiare efective pot să apară din trimestrul trei sau patru”, a declarat Emacu. Deputatul UNPR mai spune că se practică taxe foarte mari, de până la 500 de euro, pe care trebuie să le plătescă cetăţenii care vor să-şi recapete cetăţenia române. Prin iniţiativa legislativă semnată, deputatul propune reducerea acestor taxe cu 90%.

Citate
„Bucureştiul are o armată de funcţionari plictisiţi, preponderent slab performanţi şi unii dintre ei corupţi” - Gheorghe Emacu, deputat UNPR Iaşi

„Sunt rezervat că regionalizarea se poate realiza până la sfârşitul anului. Eu sper ca problema revizuirii Constituţiei să se rezolve anul acesta, iar primii paşi ai regionalizării ar putea fi stabiliţi anul viitor” - Gheorghe Emacu, deputat UNPR Iaşi

„Politizarea administraţiei este un cancer pentru acest sistem” - Gheorghe Emacu, deputat UNPR Iaşi

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK