INTERVIU - MIHAI CHIRICA: „Mai bine de jumătate din populaţia activă a marilor oraşe nu are încă o opţiune politică”

* dialog cu Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi

- Domnule primar, Clujul, Oradea, Aradul şi Timişoara au semnat, de câteva zile, Alianţa Vestului, un acord privind cooperarea în materie de mari proiecte. Are Iaşul disponibilitatea unei astfel de construcţii administrative?
 
  - Iaşul are disponibilitatea unei alianţe şi trebuie s-o şi facă într-un timp cât mai scurt. De altfel, discuţiile sunt destul de avansate şi la noi. Mai mult, noi am pornit, încă din luna noiembrie, cu o adresă către Cluj Napoca, pe care am făcut-o publică în cursul acestei săptămâni, o dorinţă a mea de a face o alianţă transcarpatică. Se vizează, pe deoparte, susţinerea unor reţele de comunicaţie rapidă între Est şi Vest, Autostrada A8, tren de mare viteză, dar şi proiecte de edificare în comun a spitalelor regionale de urgenţă...
 

 „Vom încerca, dintr-un program asociativ, să facem unul integrator cu alte regiuni istorice”

 

 

 - Care ar fi planul pentru o astfel de alianţă?

  - Dacă începem fiecare la modul la care Alianţa Vestului să-şi vadă de ale lor, Alianţa Nordului de ale lor - înţeleg că vrea să se înfiinţeze şi cea a Estului, cu treaba ei, foarte aproape de Moscova, Sudul... cu ce vor gândi şi ei, părerea mea este că riscăm ca, în timp, să începem să intrăm într-o competiţie şi, uşor-uşor, să ne separăm oarecum dintr-o mentalitate comună, cea de stat unitar. Ei bine, domnul primar Ion Lungu, de la Suceava, împărtăşeşte această idee ca şi mine şi vom încerca din acest program asociativ să facem unul integrator cu alte regiuni istorice ale României. De asta vom bate foarte mult spre legătura dinspre est spre vest care să ne debarce în Târgu Mureş, pe de o parte, dar şi o legătură dinspre nord spre sud, care să lege graniţa de la Siret cu Bucureştiul şi, în felul acesta, ancorăm şi regiunile istorice dinspre vest spre est şi dinspre nord spre sud, lăsând un element unitar pentru toată România.

 - Rămâneţi în formula aceasta de 3 sau vor adera şi alţi primari?

- Ideea este de a fi prezente toate municipiile reşedinţă de judeţ. Cel puţin 3 suntem deja în discuţii în mod real - cu domnul Dragoş Chitic, de la Piatra Neamţ, a rămas să vorbească domnul Cătălin Flutur, de la Botoşani, şi probabil va vorbi şi domnul Ion Lungu. Eu o să încerc să-l atrag de partea acestui proiect, care nu este un proiect politic, ci transpolitic, pe domnul primar Vasile Pavăl, de la Vaslui, şi chiar au început deja discuţiile cu domnul primar Constantin Toma, de la Buzău.

 - Alianţa aceasta vine, oarecum, în pregătirea noilor condiţii de accesare a fondurilor europene în 2020-2024...

 - Da. În principal, acesta va fi scopul acestei structuri asociative, dar nu se va opri aici, pentru că fondurile europene sunt doar o parte din necesarul dezvoltării acestei regiuni. Să nu uităm că România are un buget pe care trebuie să-l dirijeze într-o modalitate echilibrată, în toate regiunile ţării. Şi fac o trimitere: bugetul de dezvoltare pe care România l-a pus la dispoziţia regiunii de Nord-Est în anul 2018 a fost de 5,4% din bugetul naţional de dezvoltare. Total incorect, ca să nu mai spun imoral. Pentru că regiunea de Nord-Est adună una dintre cele mai populate regiuni dintre regiunile istorice ale României, dar totuşi a beneficiat de unul dintre cele mai mici bugete.

„Nu sunt mulţumit că am doar 34 milioane rambursări, dar măcar stau în banca mea”

  - Aţi calculat că Primăria are, în 2018, rambursări de 34 milioane lei pentru proiectele în derulare faţă de numai 2,1 milioane ale Consiliului Judeţean. A fost Primăria Iaşi de 17 ori mai activă decât CJ pe segmentul acesta?

  - Da. Am vrut să distrug această marotă deja, care circulă prin spaţiul mediatic ieşean că se-ntâmplă nişte lucruri care au depăşit graniţele ţării. N-a depăşit nimeni graniţele ţării; nici eu nu sunt mulţumit că am doar 34 milioane rambursări, aş fi vrut să am 134 milioane, dar măcar stau în banca mea şi îmi văd de acest parcurs, ca să rezolv problemele. Nu mă laud nicăieri că am adus 600 milioane euro, dar în bugetul Consiliului Judeţean se văd doar 2 milioane de lei. Chestiunea asta ţine, oarecum, şi de caracter. Oamenii s-au săturat de vorbe şi nu-i poţi minţi.

- Unul dintre proiectele depuse de Primărie pe Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile” este cel care se referă la „reducerea emisiilor de gaz în municipiul reşedinţă de judeţ prin investiţii pe bază de planuri de mobilitate urbană durabilă”. Ce facem, totuşi, cu poluarea? Pentru că presiunea este din ce în ce mai mare şi nu doar în interior, ci şi în exterior.

- Este chiar şi motivul pentru care primul pachet de proiect a plecat în această direcţie şi sunt trei proiecte estimate la aproape 67 milioane euro, cu tot cu partea de ticketing şi care, în momentul de faţă, sunt în evaluare. Iar speranţa noastră să le vedem cât mai repede la semnat, la ADR Nord-Est, la Ministerul Dezvoltării, mai bine spus. Ce facem cu poluarea? Poluarea este, din punctul nostru de vedere, una dintre marile probleme ale oraşelor mari, în momentul de faţă. Dar, ceea ce apreciez este că lumea începe să vadă din ce în ce mai atent un fapt pe care eu l-am spus acum 6-7 luni, anume că principalii factori de poluare sunt traficul auto şi poluarea motivată de activităţile industriale, după care intervin şi ceilalţi poluatori. Traficul auto ocupă mai bine de jumătate din acest aport nociv, iar asupra traficului auto, noi, autorităţile locale, suntem cei mai legaţi de mâini şi de picioare, pentru că nu avem capacitatea legală prin care să putem interzice ocuparea oraşelor de către autoturismele poluante. Nu îţi trebuie foarte multă pregătire de specialitate să-ţi dai seama, dimineaţa, care maşină poluează. Gândiţi-vă că nu vorbim de o maşină, vorbim de 126 mii de maşini înmatriculate în Iaşi şi cu un ritm de înmatriculare lunar între 600 şi 800 autovehicule. Politicile de mediu sunt politici integratoare, iar împreună cu toată Europa trebuie să gândim un program integrator în care statul să fie liantul principal. Altfel, va fi o muncă de gherilă, pe care o duci zi şi noapte, iar rezultatele vor fi minim-minimale.

 

      „Sperăm ca anul viitor să fie anul proiectelor europene”

    - Capitolul Fortus s-a închis. Ce capitol urmează să deschidă municipalitatea acolo?

   - Din fericire, acum suntem proprietari cu toate actele în regulă acolo...Urmează să „ mărităm” platforma Fortus, cum ne place nouă, moldovenilor, să spunem. Trebuie să-i găsim un partener, un mire, care să-i ofere o dotă corespunzătoare pe nevoile Iaşului şi să facă acolo producţie, să adune cât mai mulţi oameni care să producă cât mai multe lucruri pentru România. Aşteptăm acest lucru, sunt intenţii din partea unor industriaşi, mai ales din afara României, care şi-au arătat intenţia de a o vizita, o parte au mai văzut-o... Chiar la data la care vorbim facem un film de prezentare a platformei Fortus, ieri am avut primele filmări, o să continuăm şi-n zilele următoare, să putem să prezentăm exact ceea ce există ca şi capacităţi de producţie.

  - Din ce domenii sunt cei interesaţi?

    - Tot un profil industrial, şi mai mult de industrie grea. Dar, pe lângă asta, am fost vizitaţi şi de o companie italiană care este interesată de a face un parc logistic, care să poată deservi toată partea aceasta a regiunii de Nord-Est. Există interes şi din partea unor companii germane, din industria metalului, care se arată interesaţi de prezenţa unor hale de mare capacitate şi tonaj ce permit construirea de echipamente grele, care necesită sigur pe viitor şi o zonă de transport adecvată acestui tip de produs. Mai aşteptăm şi alte puncte de vedere. Cu toate acestea, noi am trimis şi o invitaţie constructorului german Volkswagen, care-şi anunţase intenţia de a reloca o uzină din zona Asiei.

    - Privind retrospectiv, care sunt obiectivele pe care nu aţi reuşit să le puneţi în practică în acest an? Putem puncta aici managementul traficului?

 - Nu. Sincer, la managementul traficului aş fi chiar puţin mai optimist. Privind retrospectiv, aş fi vrut ca până la sfârşitul acestui an să fi avut cele 4 tronsoane de locuinţe sociale ridicate măcar până la etajul 1, iar noi de-abia ieşim din groapă. Sigur, se pot găsi explicaţii - licitaţiile foarte lungi, foarte dese, dar mi-am asumat şi în interiorul Primăriei câteva sincope. Mi-ar fi plăcut ca până la această dată să mai fi rezolvat încă 5 terenuri de sport... Dăm drumul anul acesta la pasajul pietonal de la gară, să se circule pe el, cu nişte eforturi „pompieristice”, stând în fiecare zi pe capul lor. În rest, sperăm ca anul viitor să fie anul proiectelor europene. Noi am reuşit să tragem aceşti bani, aproape 34 milioane lei, profitând oarecum de managementul termoficării, de proiectul de dezvoltare a reţelei de termoficare, în care am investit şi noi, a investit şi Comisia Europeană şi Ministerul Dezvoltării sume importante. Termenul de finalizare a acestui proiect de aproape 20 milioane euro este iulie 2019. O să facem cel mai extins şi cel mai modern sistem de termoficare din România şi fac o paranteză aici: am observat cele 5 direcţii de dezvoltare pe care le propune Europa pentru următorul deceniu, între care emisii „zero” este domeniul prioritar, aşa se numeşte - „Europa fără CO2”, şi pune foarte mult accent pe dezvoltarea sistemelor unitare de alimentare cu energie termică, ceea ce pe noi va prinde deja cu un pas înainte.

 

 

 

 

 

 

 

„Investitorul nu lipseşte de la clubul de fotbal, pentru că el n-a existat niciodată!”

 

 

- Nu pot să nu vă întreb de Politehnica Iaşi... este acolo o sămânţă de scandal care afectează clar imaginea Iaşului, iar toată lumea aşteaptă ca dumneavoastră să faceţi curăţenia de Crăciun, să-i spunem aşa... Ce se mai poate face cu fotbalul ieşean acum?

- Este o rană care se lasă foarte greu închisă şi am şi o explicaţie. Niciodată acolo lucrurile n-au fost foarte neaoşe. Nu vreau acum să caut vinovaţi, nu deschid acum o cutie a Pandorei şi nici dulapul cu schelete al nimănui. Niciodată clubul de fotbal nu a fost o entitate transparentă, pe care s-o poţi aborda într-un mod de cunoaştere care să nu te pună în pericol. De fiecare dată, la acest club a mai existat un adevăr în spatele adevărului. În momentul în care am scos auditul financiar, nu cred că se compromite inventând costuri şi venituri care nu există, fictive, a prezentat foarte clar: investitorul, de fapt, n-a investit, ci a cheltuit. Asta este concluzia. Noi suntem cu adevărat investitori, pentru că clubul, ca entitate, este principalul investitor prin banii pe care i-a primit ca drept de televiziune, de 5,8 milioane în această perioadă de campionat, al doilea investitor este Primăria Municipiului Iaşi, prin susţinerea clubului de copii şi juniori - noi îl susţinem în totalitate, noi hrănim copiii, noi plătim antrenorii, şi nu puţini, noi le asigurăm deplasările la competiţii, noi îi echipăm, noi le facem tratamentele medicale la copii, le susţinem activitatea. Plus infrastructura... Prin urmare, noi suntem investitorul principal în continuare la echipa de fotbal şi nu putem să tolerăm această falsă intervenţie a aşa-zisului investitor. Eu, primarul Mihai Chirica, nu pot să stau cu mâinile încrucişate când câte-un neica nimeni care nu poate să se reprezinte pe el însuşi, darămite să reprezinte ceva, vine şi discută despre Iaşi, ieşeni, simboluri ieşene şi alte lucruri care ţin de comunitatea ieşeană, într-un ton şi-un limbaj de mahala. Eu, în calitate de primar, nu pot să accept. Lucrurile acestea nu se fac... Noi merităm în primul rând respect. Nu ştii să acorzi respect, aici e uşa, asta ţi-e calea şi la revedere!
 

  - Prin urmare, se mai poate face ceva acolo?
 
- Dar n-a făcut nimic... Investitorul nu lipseşte acolo, pentru el n-a existat niciodată, daţi-i cu ignore şi nu s-a întâmplat nimic. Dacă mâine pleacă, este mai bine decât dacă stă. El cheltuie din salarii mai mult decât a adus. Prin urmare, dacă n-avea loc de muncă, putea să se înscrie la şomaj, putea să-şi găsească un loc de muncă într-o companie, undeva, putea să muncească la propria lui companie, să-şi consume banii lui de acasă, dar să nu vină sa ia din banii jucătorilor, pentru că ei şi-au rupt picioarele, şi-au deteriorat sănătatea muncind pentru acest club. Prin urmare, ei trebuie să fie beneficiarii principali ai acelor bani.

    „Mai bine de jumătate din populaţia activă nu are încă o opţiune politică”
 

  - Trecând, brusc, la politică... încep să apară diferite sondaje de opinie, iar majoritatea PSD-ului este în cădere liberă. În plus, se îngroaşă rândurile nehotărâţilor. Cine credeţi că va reuşi până la urmă să pună mâna pe votul nemulţumitului?

  - Am urmărit cu mare atenţie toate categoriile de sondaje care s-au emis în ultima perioadă. Într-adevăr, concluzia aceasta este: PSD-ul nu-şi deteriorează imaginea datorită guvernării, care este o atitudine firească a oricărei guvernări, ci PSD-ul se prăbuşeşte. PSD-ul şi-a pierdut legătura cu ancora politică care-l făcea un partid viabil, din păcate, spun acest lucruri şi asta nu are decât o singură explicaţie: conducerea este nocivă acestui partid şi provoacă această destrămare în momentul de faţă. Este o degringoladă politică generalizată în sensul că, paradoxal, nici PNL-ul nu creşte. Şi PNL-ul scade, într-un acelaşi ritm proporţional cu scorul pe care l-a deţinut la sfârşitul anului 2016, ca şi PSD-ul. Este o prăbuşire mână-n mână, cu toate că unul reprezintă opoziţia şi unul face guvernarea, ceea ce a creat o masă critică imensă. În momentul de faţă, la nivelul localităţilor mari, mai bine de jumătate din populaţia activă încă nu are o opţiune politică şi încearcă fiecare să-şi găsească o ancoră prin care să-şi poată defini o opţiune. Se va întâmpla şi acest lucru, probabil, pe măsură ce se cristalizează lideri, platforme, idei, şi sigur că da, toate bazate pe intenţia de a face rău, a minţi.

 

  - Dacă nu-i un vot ideologic acesta, putem spune că e un vot al urii?

  - Nu. Europa nu mai are voturi ideologice de cel puţin 10 ani. Am mai rămas noi, o frântură estică a Europei în care s-a mai votat pe votul negativ mai mult, pedepsind sau încercând de a opri ascensiunea unui partid sau lider, dar, în rest, Europa şi-a structurat votul pe nevoia comunităţilor pe care le reprezintă.

A consemnat Dan M.BREZULEANU