„Medicina cardiovasculară este mult înaintea economiei româneşti”

* interviu cu prof. dr. Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „George Georgescu”

Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „George Georgescu”, prof. dr. Grigore Tinică, a fost prezent în redacţia cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, unde a prezentat evoluţia chirurgiei cardiovasculare la Iaşi, dar şi proiectul pentru dezvoltarea Institutului. Reputatul chirurg ne-a prezentat în premieră cum va dezvolta în următoarea perioadă o campanie inedită de strângere de fonduri, proiect susţinut de cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, în vederea construirii unei clădiri de şapte etaje în care va funcţiona Institutul „Inimii”.

- Domnule profesor, aţi anunţat că veţi iniţia un proiect de mare anvergură privind extinderea şi dezvoltarea Institutului de Boli Cardiovasculare „George Georgescu”. De unde a plecat acest proiect şi cum veţi atrage fonduri?
- Ideea a pornit după un proiect derulat în urmă cu câţiva ani în Polonia, unde jurnalişti, artişti, actori şi oameni de afaceri s-au implicat într-o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unui spital. Fondurile au fost obţinute prin artă, s-au organizat concerte în aer liber cu diferite orchestre şi ţin minte că toţi cei care s-au implicat în acest proiect au fost numiţi Orchestra Naţiunii, transformând astfel toată naţiunea într-o orchestră. Un artist nu avea bani să contribuie la acea campanie, însă putea să tragă o cântare şi să adune pe un stadion 20.000 de oameni şi astfel să contribuie la construirea accesului spital. Am preluat acest model şi în aceiaşi manieră vrem să dezvoltăm proiectul nostru de strângere de fonduri pentru extinderea Institutului de Boli Cardiovasculare. Nu vrem să facem o campanie de cerşit, ci o campanie care să ofere entertainment în schimbul fondurilor donate. Vrem să facem spectacole de muzică, operă, teatru şi baluri caritabile.

- Cum vede Ministerul Sănătăţii această iniţiativă?
- Am vorbit deja cu ministrul Sănătăţii domnul Eugen Nicolăescu, i-am prezentat acest proiect şi a fost de acord. Eu înţeleg că Ministerul Sănătăţii nu dispune de fonduri şi nu are cum să finanţeze un astfel de proiect şi din acest motiv am ales să iniţiez o campanie mare de strângere de fonduri. Proiectul a fost prezentat şi la Primăria Iaşi, care este foarte deschisă la proiecte care implică regiunea Moldovei.

Extinderea Institutului este o soluţie mai ieftină

- Care sunt costurile pentru materializarea acestui proiect?
- Proiectul este în valoare de 16 milioane de euro pentru extinderea clădirii pe un teren în spatele Spitalului „C.I. Parhon” şi va trebui să facem calcule pentru costurile pentru achiziţionarea tehnologiei de care vom mai avea nevoie. Corpul de clădire nou construit va avea şapte etaje. Construirea de la zero a unui clădirii noi pe terenul de la Miroslava s-ar ridica la suma de 250 milioane de euro, iar un astfel de proiect simt că Iaşul nu îl va avea prea curând. Ideea construirii unui nou spital o am din 2006 şi au trecut anii şi nu s-a întâmplat nimic şi din acest motiv m-am decis că trebuie să facem tot ce putem pentru ca acest proiect să devină o realitate. Extinderea Institutului este o soluţie mai ieftină pentru că tehnologia medicală o avem, în urma proiectelor dezvoltate din fonduri europene sau cu Ministerul Sănătăţii.

- Care sunt departamentele noi pe care doriţi să le înfiinţaţi şi să dezvoltaţi în cadrul viitorului Institut?
- În prezent avem o presiune foarte mare din partea copiilor, pentru că în România chirurgia cardiovasculară pediatrică este deficitară. În România se fac intervenţii chirurgicale, însă, numărul copiilor cu malformaţii de cord care ar trebui operaţi ar trebui să ajungă la 1000-2000 pe an în toate centrele. La Iaşi, dispunem de logistica şi de specialiştii pentru a opera copii de la un an, însă, am operat şi la şase săptămâni. Vrem să dezvoltăm un vis mai vechi al nostru cel a unei secţii de chirurgie cardiacă pediatrică unde să putem opera patologia malformativă cardiacă din zona Moldovei. Vrem să realizăm un proiect privind medicina preventivă şi recuperare cardiovasculară. Avem persoane în vârstă de 25- 40 de ani care se consideră sănătoase şi care muncesc de dimineaţă până seara sunt sedentari nu se mişcă, sunt stresaţi foarte tare şi nu fac nici o investigaţie. Pentru ei ar trebui realizat un program care să cuprindă investigaţii profilactice. Vrem să prevenim moartea subită cardiacă.

- Suntem în plină criză economică cum credeţi că veţi strânge 16 milioane de euro?
- Am încredere că noi românii putem face viabil acest proiect. Dacă va fi nevoie vom realiza sute sau mii de concerte pentru a putea strânge fonduri. Sunt realist şi îmi dau seama că nu putem strânge aceşti bani peste noapte însă avem o resursă valoroasă pe care trebuie să o valorificăm. Avem muţi artişti în România dar şi în Republica Moldova dispuşi să ne susţină şi aici vreau să menţionez Orchestra Lăutarii condusă de Nicolae Botgros, care ne va sprijin în acest demers.

- Să presupunem că veţi reuşi să construiţi acest corp de clădire. Ce faceţi cu specialiştii, de unde îi aduceţi?
- Când am pornit proiectul de chirurgie cardiovasculară la Iaşi nu aveam specialişti şi am plecat de la zero cu formarea echipei medicale. I-am trimis l-a pregătire la Institutul Fundeni, în clinici de profil din Belgia, Italia, SUA, Austria şi Israel. Ne putem ocupa din nou de partea de pregătire, însă, nu putem să-i convingem pe medici să rămână în ţară. Avem un oarecare risc în pregătirea cadrelor, putem să-i formăm între timp să nu reuşim finalizarea construcţiei Institutului pentru a deschide noile secţii şi atunci oamenii să nu aibă un loc de muncă şi să rămână pe drumuri.

- Unitatea dumneavoastră derulează două proiecte cu fonduri europene în pionierat pentru zona Moldovei, având ca scop depistarea şi tratarea în stadiu incipient a cazurilor de infarct de miocard şi a bolilor cardiovasculare. În ce stadiu de implementare se afla aceste proiecte?
- Unul din aceste proiecte constă în realizarea unei reţele în zona Moldovei cu medicii de familie în vederea identificării din timp a cazurilor de infarct de miocard şi monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare. Acest proiect a fost un real succes după ce 240 de medici din zona Moldova au fost dotaţi cu electrocardiograf şi calculatoare şi soft pentru ca medicii să ne transmită electrocardiograma în vederea stabilirii unui diagnostic în cazul pacienţilor suspectaţi că suferă un infarct. Pacienţii sunt trimişi în timp real la spital. Ambele proiecte sunt aproape de final, dar, vom continua să le dezvoltăm.

„La Iaşi avem salvaţi peste 1.000 de pacienţi în programul de tratare a infarctului de miocard”

- Programul naţional de tratare a infarctului de miocard a fost un alt proiect dat exemplu la nivel naţional. Câte vieţi au fost salvate prin acest program?
- Programul de infarct de miocard iniţiat de secretarul de stat dr. Raed Arafat funcţionează excepţional,însă, partea dificilă este că nu ne ajung banii. Noi avem finanţare pentru 430 de pacienţi cu infarct pe an şi noi tratăm 600 de pacienţi. Medicii din teritoriu de alte specialităţi au conştientizat aceste program şi reacţionează ca atare. În prezent, pacienţii sunt îndrumaţi direct la noi fără să se mai piardă timp preţios. În trei zile, după intervenţie pacientul este sănătos. Prin acest program extraordinar a scăzut mortalitatea în centrele de referinţă de la14 la sută la 4,5 la sută. Numai la Iaşi avem peste 1000 de pacienţi salvaţi.

- Anul acesta se împlinesc 15 ani de la înfiinţarea Institutului, cum a evoluat adresabilitatea pacienţilor în unitatea pe care o conduceţi?
- Institutul de Boli Cardiovasculare deserveşte o populaţie de 6 milioane de locuitori şi atunci presiunea asupra unităţii medicale este foarte mare. Suntem cunoscuţi în ţară în primul rând prin rezultatele obţinute la pacienţii noştri. Ţin minte că la înfiinţarea institutului pacienţii din Iaşi nu veneau la noi se duceau la Spitalul Militari din Bucureşti sau la Cluj, însă, încet oamenii au prins încredere şi ne caută. În prezent, anul avem 30.000 de pacienţi pe care îi tratăm. Pentru ambulator avem liste de aşteptare până în luna iunie-iulie. Adresabilitatea este foarte mare şi noi dispunem de puţin spaţiu şi din acest motiv trebuie să ne extindem.

- Institutul este parte a unui program iniţiat de Ministerul Sănătăţii împreună cu chirurgi cardiovasculari pediatri din Italia. În ce stadiu de implementare se află acest proiect şi câţi bebeluşi născuţi cu malformaţii de cord vor fi operaţi?
- Fiecare centru din ţară are problemele sale. La Iaşi s-a stabilit numărul de cadre medicale care urmează să se întâlnească la sfârşitul lunii mai la Chişinău la o conferinţă organizată de Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară, manifestare la care vor participa şi specialiştii italieni.

Fiecare spital ar trebui să se lupte pentru specificul lui

- Cu vedeţi regionalizarea discutată la nivelul sistemului sanitar?
- Institutul de Boli Cardiovasculare este deja o unitate regională şi ne interesează acest aspect. Dacă decidenţii din sănătate doresc să facă regionalizarea înainte de cea teritorială nu este nici un păcat şi nu este un lucru rău, pentru că se vor uniformiza la nivelul regiunii nişte activităţi. Nu ştiu cum ne va influenţa dacă vom avea o casă regională de sănătate, pentru că în ultimii doi ani am negociat direct cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi i-am convins să nu distrugă instituţiile de prestigiu. Fiecare spital ar trebui să se lupte pentru specificul lui. Institutul nu este bugetat la valoarea pe care o are şi înţelegem acest lucru, însă, dacă suntem puşi pe acelaşi nivel cu un spital din Poplaca, atunci nu acceptăm.

- Cât de mult a evoluat chirurgia cardiovasculară în România?
- Medicina cardiovasculară românească este mult înaintea economii româneşti din punct de vedere al performanţei. Economia românească nu poate să susţină medicina cardiovasculară şi cardiologia românească la nivelul pe care poate să-l facă.
Fiecare cetăţean care fumează trebuie să se gândească de două ori şi să-şi propună: eu în această zi nu fumez nimic şi banii pe care adun îi donez pentru spitalul X , atunci lucrurile vor merge mai bine. Nu trebuie să sacrificăm foarte mult ca să realizăm ceva. Din puţin de la mulţi se poate construi noua clădire a Institutului de Boli Cardiovasculare. Pentru promovarea acestui mesaj avem nevoie de sprijinul mass-media şi acesta este scopul vizitei mele în redacţia dumneavoastră.

- Cum vedeţi evoluţia Institutului în următorii zece ani?
- Vrem ca Institutul să evolueze pentru că are mult potenţial în acest sens. În acest moment avem un vis realist care s-a transformat într-un proiect pe care sperăm să-l putem implementa cu sprijinul dumneavoastră.

(a consemnat Cristina Mihăilă)

CV
1984 - absolvent Facultatea de Medicină Generală, USMF Nicolae Testemiţanu
1996 - Doctor în Medicină al UMF „Carol Davila” Bucureşti, cu teza de doctorat „Consideraţii actuale ale revascularizării de miocard în cardiopatia ischemică
2005 - Manager Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu” Iaşi
2012 - Preşedinte al Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară
Experienţă profesională
- În anul 2000 a realizat prima operaţie pe cord deschis la Iaşi, iar până în prezent a efectuat peste 7.000 de intervenţii chirurgicale cardiovasculare
- Peste 40 de tipuri de intervenţii chirurgicale cardiovasculare majore introduse la Iaşi pentru prima oară, iar unele metode de tratament au fost premiere naţionale
- Primele revascularizări transmiocardice cu laser în România
- Transplantul renal - premieră într-o secţie de chirurgie cardiovasculară, peste 60 de transplante renale cu rezultate imediate şi tardive foarte bune