VIDEO - Mihai Chirica: „Fără fonduri europene, Iaşul ar fi fost un oraş anost”
Dimensiune font:
Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, prezintă ieşenilor viziunea sa legată de fondurile europene, de viitorul oraşului pe care îl administrează
*Trebuia să fim cel puţin cu jumătate din bani cheltuiţi, nu semnaţi! Nici la ora aceasta nu sunt finalizate o parte a ghidurilor de finanţare. Este aberant... Va trebui, probabil, să renegociem cu Comisia Europeană o prelungire de implementare, desigur, dacă reuşim să îi convingem că proiectele noastre sunt viabile
* S-a considerat că prima etapă a exerciţiului financiar european s-a consumat, că toate problemele majore s-au rezolvat şi acum intrăm în etapa a doua. Nu s-au rezolvat... Ar trebui continuată faza întâi
* Spital Regional de Urgenţă, sală de sport şi stadion, arteră de ocolire a oraşului - proiecte prioritare
* În momentul de faţă, o parte a sistemului de sănătate ieşean este în haos - toţi fac acelaşi lucru, dar fără nici o regulă
* Consilierul Maricel Popa nu înţelege că aprobarea unui Plan Urbanistic General nu stă în totalitate la discreţia autorităţii locale sau nu vrea să înţeleagă acest lucru
* Nu există adversitate politică cu PSD, pentru că ei nu fac politică. Ei sunt doar un grup de interese, sunt foarte puţini cei care urmăresc unele interese personale şi deja le ştiu numele şi prenumele...
- Domnule primar, întreaga ţară pare a fi astăzi într-o adevărată competiţie de atragere a fondurilor europene. Cum ar arăta Iaşul fără banii de la Uniunea Europeană, luând în calcul faptul că, în ultimii ani, cel puţin, nici Guvernul nu se prea osteneşte să ne finanţeze proiectele mari, ba din contră, se îndestulează chiar din bugetul local?
- Eu am spus-o public de foarte multe ori că Iaşul, fără fonduri europene, cu siguranţă ar fi fost un oraş anost, care ar fi trecut neobservat în rândul oraşelor mari şi asta datorită faptului că cea mai mare parte a investiţiilor din ultimii şapte, opt ani s-au făcut pe fonduri europene. Avantajul acestor fonduri europene este faptul că ne-au creat o rezervă financiară pentru anul 2016, pe care am putut-o exploata în continuarea unor programe de investiţii. De asta acum în Iaşi se munceşte cum s-a muncit şi anul trecut şi se va munci şi în anii viitori pentru că am făcut investiţiile din fondurile pe care le-am avut disponibilizate în vederea susţinerii programului local de investiţii.
„Cheltui azi ca mâine să-mi fie mai bine”
- Există, totuşi, unele probleme legate de aceste finanţări...
- Întârzierile în aplicarea acestui nou program de finanţare, inexplicabile din punctul meu de vedere - ca om de administraţie, ca om tehnic - în defavoarea statului român, au şi pentru noi, ca şi pentru multe alte oraşe din ţară, consecinţe majore. Noi, la ora aceasta, trebuia să fim cel puţin cu jumătate din bani cheltuiţi, nu semnaţi! Rezultatele deja sunt văzute de cetăţenii oraşului Iaşi şi de cei din alte oraşe din ţară, iar lucrul acesta se întâmplă pentru că nici la ora aceasta nu sunt finalizate o parte a ghidurilor de finanţare. Este aberant, căci programul operaţional se numeşte 2014-2020, suntem la final de an 2018 şi ar mai rămâne doi ani din acest program. Va trebui, probabil, să renegociem cu Comisia Europeană o prelungire de implementare, desigur, dacă reuşim să îi convingem că proiectele noastre sunt viabile.
- Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că „un buget nu este un exerciţiu contabil, ci o reflecţie a priorităţilor şi a ambiţiilor, care traduce viitorul în cifre”. Pornind de la acest concept, ce fel de Iaşi ne mai dorim în acest moment şi ce fel de Iaşi credeţi că vom izbuti să avem în următorii ani?
- Este o definiţie metaforică, dar exprimă realitatea, deoarece bugetul trebuie privit ca pe un exerciţiu anual care vizează viitorul. Adică, cheltui azi ca mâine să-mi fie mai bine. Aşteptările sunt, în continuare, foarte mari şi de la noi, căci noi avem câteva ţinte pe care le-am punctat în strategia locală de dezvoltare, aprobată şi în cadrul Guvernului României şi acceptată şi de Comisia Europeană, printre care priorităţile majore sunt cele de modernizare a infrastructurii de transport public, care de altfel, va cheltui cea mai mare parte din bani. Vorbim aici de linie de tramvai, de mijloace de transport public de tip electric – tramvaie şi autobuze, dar şi de favorizarea accesibilităţii altor categorii de cetăţeni – cei care utilizează bicicleta. Apoi, vorbim de prioritizarea unor proiecte care vizează în special partea de educaţie, mă refer la extinderile, modernizările de şcoli, care fac parte din programul nostru, de programul de termoficare, care are o incidenţă majoră asupra stării de sănătate a populaţiei în momentul de faţă. Se ştie că cea mai mare parte a bolilor de care suferim se datorează noxelor permanente care le-am înghiţit prin distrugerea sistemelor de termoficare, cumpărării de vehicule fără norme europene şi imposibilităţii reducerii prezenţei lor în spaţiul public, datorită faptului că legislaţia nu ne permite. Rămâne în continuare în atenţia noastră sănătatea, prin două proiecte majore - o parte cu finanţare din fonduri europene şi pe care deja le implementăm la Spitalul de Recuperare, Spitalul „Parhon”, şi o parte prin fonduri guvernamentale şi europene, mă refer la spitalul Regional de Urgenţă.
- Din tot ceea ce ar avea Iaşul de făcut, pentru a deveni un oraş funcţional, la nivel european – mă refer aici la infrastructura rutieră şi de transport, în primul rând, ar putea acoperi aceste necesităţi cu fonduri europene în actualul exerciţiu financiar european?
- Nu. Iar asta pentru că o parte dintre ele nu sunt finanţabile prin fonduri europene şi mă refer la centura de ocolire a oraşului şi unde trebuie implicarea directă a Guvernului. Mai sunt încă două proiecte de care avem nevoie – o sală de sport, pe care, de asemenea, nu o vedem finanţabilă pe fonduri europene şi aici va trebui să facem noi un efort, dar şi o parte dintre proiectele din educaţie, care nici ele nu-şi găsesc finanţare pe fonduri europene, mă refer la acele edificii care sunt monument istoric, cum este, de exemplu, Şcoala „Vasile Lupu”.
„Ar trebui continuată faza întâi a exerciţiului financiar european”
- Toată lumea vorbeşte despre fondurile europene ca despre unica opţiune prin care putem recupera decalajele cu celelalte state, cu celelalte oraşe europene, dar şi despre imposibilitatea de a atrage toate aceste fonduri. De ce nu ne putem bucura noi de toţi banii europeni destinaţi? Ce ar trebui să facem şi nu facem bine?
- Sunt mai mulţi parteneri în atragerea fondurilor europene. Din păcate - ca o părere personală, Comisia Europeană nu a reuşit să vadă la timp că, de fapt, utilizatorul final al acestor fonduri nu este Guvernul României, ci este cetăţeanul din localitatea în care se implementează proiectul, iar nevoia cetăţeanului respectiv o ştie autoritatea locală. Nu ştie Bucureştiul dacă la Iaşi trebuie mai degrabă făcută strada Strugurilor sau linia de tramvai de pe Pădurii... Comisia Europeană a înţeles, în sfârşit, acest lucru şi a venit mult mai aproape de autorităţile locale, pentru a vedea dacă ghidurile de finanţare corespund în totalitate cu nevoile locale. Însă, surpriza lor a fost maximă şi negativă, în acelaşi timp, adică prioritizarea investiţiilor din ghiduri nu avea nimic de a face cu nevoia locală. Dau un exemplu: la un exerciţiu financiar european pe care l-am parcurs până în 2014 se puteau finanţa străzi, infrastructură rutieră, poduri şi altele. Cu exerciţiul financiar pe care îl parcurgem acum, acest lucru s-a blocat, considerându-se că acea etapă s-a consumat, că toate problemele majore s-au rezolvat şi acum intrăm în etapa a doua. Nu s-au rezolvat...
- Şi unde suntem, de fapt?
- Tot în prima fază suntem... Ar trebui continuată faza întâi, prin implementarea acestui tip de proiecte, pentru că, cu siguranţă, lăsa mai lejeră implementarea programelor sociale. Asta să spunem ca nivel de competenţă în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene... Căci, la nivel de incompetenţă, absorbţia de fonduri europene din primul exerciţiu financiar european a fost pregătită mai bine decât în al doilea şi pare aproape un paradox. Adică, trainingurile permanente, modalitatea în care Ministerul Dezvoltării de atunci era în contact cu autorităţile locale în ceea ce priveşte calitatea documentaţiilor depuse, modul în care se făcea corespondenţa dintre diferitele instituţii care implementează - că sunt ADR, că sunt organisme intermediare, că sunt autorităţi de management, făcea ca totul să fie mult mai direct şi mai facil. Cei care depuneau proiectele puteau ajunge la finalul acestora mult mai repede. A fost o stagnare inexplicabilă între 2016 şi 2017, doi ani pierduţi în mod eronat, din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte finalizarea unor ghiduri şi un stat obosit la sfârşitul anului 2017, când toată lumea a zis că pierdem 21 miliarde de euro. Este o sumă incredibilă pentru dezvoltarea României, mai ales că noi mai mult cheltuim decât producem profit în ţara asta şi, desigur, consecinţa nu este în salariul celor care guvernează, ci în calitatea vieţii celor care locuiesc aici.
„O parte a sistemului de sănătate ieşean este în haos”
- Dacă mâine v-ar suna de la Guvern şi v-ar anunţa că vi se pot finanţa, în regim de urgenţă, trei proiecte, trei lucrări publice importante, care ar fi acestea? Ce proiecte aţi înainta mai întâi?
- Aş insista foarte mult pe Spitalul Regional de Urgenţă, care ar decomprima activitatea medicală pe Iaşi. În momentul de faţă, o parte a sistemului de sănătate ieşean este în haos - toţi fac acelaşi lucru, dar fără nici o regulă. A doua chestiune care ne-ar fi foarte necesară ar fi o sală de sport şi un stadion scos oarecum din zona intens populată. Al treilea motiv pentru care m-aş deplasa de urgenţă la Bucureşti ar fi artera de ocolire a oraşului, care este o investiţie deosebit de necesară, mai ales că Iaşul s-a dezvoltat în partea sa satelitară. În fiecare dimineaţă şi seară vin şi pleacă de aici zeci de mii de vehicule care au nevoie de o accesibilitate mult mai bună.
- Stadion nou, sală polivalentă... Ce facem, totuşi, cu sportul? Se poate găsi soluţia pentru o finanţare mulţumitoare atât pentru municipalitate, cât şi pentru cluburi?
- Un rezultat bun, la care ţin foarte mult şi pe care nu l-am făcut public până acum este că am reuşit să implementăm un sistem de finanţare privat la clubul Politehnica Iaşi. S-au chinuit mulţi primari cu acest proiect... Din fericire pentru mine, a ieşit, în sensul că este un parteneriat mai mult ca un gentlemen agreement acolo, în care încercăm să ţinem clubul în stare de funcţionare, fără să mai fie un efort major din partea Primăriei Municipiului Iaşi. Am restartat unele activităţi finanţabile şi se vede asta mai ales pe partea de sport de masă - şi mă refer în special la şah, care este o stare de spirit în Iaşi, dar şi la alte sporturi, printre care futsal. Încercăm să vedem ce soluţii ne oferă legea pentru încă două sporturi în care am investit dar pe care am fost nevoiţi să le închidem, mă refer la baschet şi rugby masculin.
„Dacă ieşi pe stradă şi pronunţi numele partidului de guvernare, rişti să fii îmbrâncit!
- Pornim de la Planul Urbanistic General... un document aşteptat de mulţi ani, pe care unii ba îl contestă, ba îl aşteaptă cu nerăbdare. De ce credeţi că PSD bagă acum băţul prin gardul Consiliului Local de fiecare dată când aude de PUG?
- Probabil dintr-o rivalitate mai mult personală a actualului preşedinte al Consiliului Judeţean, consilierul Maricel Popa, care nu înţelege că aprobarea unui Plan Urbanistic General nu stă în totalitate la discreţia autorităţii locale sau nu vrea să înţeleagă acest lucru. Planul este elaborat, dar este la diferite instituţii, la avizare. Nu poate primarul, nici un alt om din Primărie să meargă să forţeze decizia Direcţiei de Cultură... A durat o bucată de timp foarte lungă avizul de mediu, pe care în cele din urmă l-am obţinut, sau alte avize de care avem nevoie... Sigur, Planul Urbanistic General va fi înaintat către Guvern, la Ministerul Dezvoltării, de unde trebuie să-şi ia avizul final şi să se reîntoarcă spre aprobare în Consiliul Local. Dealtfel, întreaga ţară suferă din caza aceasta, pentru că e şi birocratizat foarte mult procesul de elaborare a PUG-urilor, Sunt trei sau patru oraşe în România care şi-au reactualizat PUG-urile în momentul de faţă. Atât. De exemplu, Timişoara a început înaintea noastră şi n-a reuşit să îl termine, Clujul a început tot înaintea noastră, dar a reuşit să îl termine cu nişte modificări majore, obţinute în instanţă... practic, l-au compromis înainte de a-l finaliza, Oradea este în curs de finalizare şi cam aici ne aflăm noi, între oraşele mari. Restul oraşelor suferă în continuare din acest punct de vedere.
- Mai sunteţi convins că se va reuşi imposibilul, modernizarea Iaşului în condiţii de adversitate politică?
- Nu există adversitate politică. Daţi-mi voie să fac o paranteză, care este, de fapt, o observaţie personală... Când doamna Gabriela Firea a ieşit împotriva liderului suprem Dragnea, spunând acelaşi lucru pe care eu l-am spus acum mai bine de un an şi jumătate, consilierii municipali ai Bucureştiului, alături de alte persoane cu funcţii politice, au zis da, Firea are dreptate. Poate că eu am fost vizionar şi am reuşit să văd lucrurile acestea cu mult înaintea altora, când tuturor li se părea că eu am luat-o pe o cale greşită... Uite că lucrurile vin în cascadă şi confirmă că am avut dreptate şi acea manieră de gestionare a PSD este una incorectă, care nu duce nici dezvoltarea partidului, nici a ţării, nici a unor personalităţi individuale, ci pur şi simplu distruge tot, de la un capăt la altul. Nu există adversitate politică cu PSD, pentru că ei nu fac politică. Ei sunt doar un grup de interese, deşi sunt foarte puţini cei care urmăresc unele interese personale şi deja le ştiu numele şi prenumele, dar ei nu fac politică. Ei nu se duc să vadă dacă cetăţeanul de pe stradă ar fi mai bucuros într-o guvernare de stânga, de dreapta, într-o alianţă de guvernare care să-i fie lui favorabilă. Acum, dacă ieşi pe stradă şi pronunţi numele partidului de guvernare, rişti fie să fii apostrofat, fie chiar îmbrâncit! Politică faci atunci când cetăţeanul îţi dirijează măsurile pe care le întreprinzi din punct de vedere politic, astfel încât lui să-i fie bine, nu ţie, ca politician.
- Dar există în PSD Iaşi un centralism, în sensul că preşedintele interimar al partidului afirmă că toţi consilierii vor vota în Consiliul Local după cum va stabili...
- Este o dorinţă, nu înseamnă că este şi o putinţă. Un lider este lider când este recunoscut. Nu există lider fără recunoaştere şi nu trebuie să te numeşti tu lider. Trebuie să te numească ceilalţi. Dacă nu eşti acceptat ca lider de cei care-ţi sunt parteneri, înseamnă că tu nu exişti. Domnul preşedinte al Consiliului Judeţean nu poate face abstracţie de faptul că este cetăţean al municipiului Iaşi. Nu-şi poate pune într-atât de mult în joc personalitatea sa conducând la decizii care sunt împotriva oraşului, cu scopul de a marginaliza deciziile unui primar. Primarul, ca şi preşedintele unui partid, ca oricare dintre noi, este trecător - şi în funcţii, dar şi în viaţă. Prin urmare, cred că asta este premisa de la care trebuie să plecăm atunci când luăm o decizie.
„Trebuie să facem atractiv centrul oraşului ci pentru cei care vin să îl viziteze”
- Pietonal extins. Nu este o decizie un pic timpurie, oarecum, înaintea completării reţelei rutiere a municipiului?
- Nu este o decizie timpurie, mai ales că nu este o decizie pe care o implementăm habotnic. Nu privim lucrurile cu ochelari de cal. Am luat decizia, i-am dat startul şi acum judecăm în ce manieră implementăm proiectul, astfel încât să-şi producă efectul de care avem nevoie. Şi lumea se întreabă care ar fi efectul unui pietonal extins. Mai întâi, trebuie să începem să ne protejăm zona istorică a oraşului într-o manieră concretă, cât mai clar, să facem atractiv centrul oraşului nu pentru cei care locuiesc acolo, ci pentru cei care vin să viziteze centrul oraşului. Încercăm să dezarmăm utilizatorii de vehicule în utilizarea abuzivă a autoturismului personal. Dimineaţă, am stat în intersecţia din Podu Roş şi am numărat, ca un elev, în câte maşini era doar şoferul. Au trecut 170 de maşini cât am stat eu acolo şi peste 80 la sută dintre ele aveau un singur om – şoferul. Asta nu este corect şi nu din partea utilizatorului, ci din partea autorităţilor, că nu le-am oferit ceva la fel de confortabil prin care el, cu 2,5 lei sau cu un abonament de 80 de lei lunar, să fie convins că nu ajunge ud la serviciu, că ajunge şi la timp şi nu îl calcă nici hoţii de buzunare în tramvai.
- Şi veţi putea oferi lucrul aceasta cetăţenilor Iaşului?
- Acesta este lucrul pentru care voi face orice efort posibil. Indiferent cât costă - ca timp, ca energie, ca bani, voi face totul pentru acest lucru.
A consemnat Dan M.BREZULEANU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau