VIDEO - MIHAI CHIRICA: „În competiția pentru ridicarea Spitalului Regional de Urgență vor veni 19 mari companii”

Dialog cu primarul municipiului Iași, Mihai Chirica

 
- Domnule primar, numărul persoanelor infectate este într-o ușoară creștere în regiunea Moldovei... Ce ne poate aduce această perspectivă deloc îmbucurătoare, mă refer la anunțatele măsuri de relaxare?

- Chiar dacă nu s-ar ridica măsurile sau se vor menține, numărul de cazuri va fi în creștere, iar asta deoarece se exprimă procentual la numărul de teste făcute. Dacă populația este infectată în același procent, la 1.000 de teste vom avea un număr de cazuri, la 10.000 de teste vom avea un alt număr, mai mare. Cred că, până la urmă, trebuie să învățăm să conviețuim și cu virusul și să ne ducem viața mai departe, deoarece nu vom putea trăi la nesfârșit în izolare.

- Spitalele ieșene par a intra într-o spirală a infectărilor. Pe de altă parte, există încă spitale goale, spitale închise (cazul celui de Recuperare), iar Ministerul Sănătății dorește să păstreze administrarea unităților sanitare și după pandemie. Există vreun plan comun sau doar unul municipal privind eventualele lucrări necesare în spitalele ieșene după acest episod COVID?

- Există intenția Guvernului de a păstra partea de administrare a actului medical, urmând ca administrarea efectivă a clădirilor să rămână în grija autorităților locale. Este cam ceea ce se întâmplă în sectorul învățământ, unde, din punct de vedere al actului educațional, administrarea o fac doar școlile, prin deciziile inspectoratelor școlare județene și al consiliilor de administrație, iar din punct de vedere imobiliar administrarea o fac primăriile. Probabil că se urmărește o rețetă similară, dar ea nu va încurca cu nimic lucrurile. Trebuie să înțelegem faptul că finanțarea sănătății se face prin Casa națională a Asigurărilor de Sănătate, prin contribuția fiecărui român angajat și este nevoie să implicăm specialiștii în administrarea spitalelor.

„Nu credcă vom ajunge într-o situație în care spitalele să devină neîncăpătoare din cauza pandemiei”

- Există, totuși, un plan B privind o escaladare a numărului de cazuri, pentru un nou val al pandemiei, fie el în toamnă, fie la începutul anului viitor?

- Da, există în primul rând experiența a ceea ce se întâmplă acum! În cea mai mare parte, spitalele sunt funcționale, între timp am pornit și Spitalul de Recuperare, cu un număr redus de paturi, și am și pregătit o secție a acestei unități, cu 90 de paturi, care să preia pacienții transferați de la Spitalul „Sf.Spiridon”. Personalul medical a fost readus pe poziții, s-au cumpărat materiale de protecție și s-au activat toate elementele funcționale în spital. Nu cred că vom ajunge într-o situație în care spitalele să devină neîncăpătoare din cauza pandemiei. Spun asta cu responsabilitate pentru că nici boala nu se tratează în mod similar. Mare parte a celor care sunt purtători de virus și care apar ca persoane pozitive în statisticile zilnice sunt persoane care nu au în momentul de față simptome. Sunt persoane asimptomatice care stau în spitale fără ca virusul să se manifeste în vreun fel asupra lor. Prin urmare, aceste persoane își pot face tratament fie acasă, izolați împreună cu familia, în cazul în care sunt cu toții infectați, fie într-un alt spațiu care nu trebuie să fie neapărat spitalicesc. Se pot izola în carantină, unde un medic, la o perioadă de timp sau la distanță, poate verifica starea de sănătate a pacientului. Deci, nu cred că vom ajunge în situația în care spitalele din Iași să fie depășite de situație pe această temă.

- Ați avut discuții cu administrația județeană legate de viitorul spital regional mobil? Știu că ați exprimat un punct de vedere mai curând pesimist legat de utilitatea acestei inițiative...

- N-am pus la îndoială utilitatea, ci oportunitatea... Din punctul meu de vedere, punerea în funcțiune va fi foarte greoaie pentru că a existat o zonă pregătită în prealabil, unde spitalul să fie adus imediat, punerea în funcțiune se va face spre sfârșitul pandemiei, dar utilitatea sa va fi evidentă. Lumea nu a început și nu se termină cu COVID-19! Vor mai fi momente în care se va ajunge la situiația de a-l folosi, probabil în alte etape ale unor pandemii.

„Reducerea numărului de elevi în clase este posibilă doar dacă se modifică Legea educației”

- Cum vor funcționa școlile din toamnă? Există, totuși, un risc sporit și, în multe cazuri, unitățile de învățământ din țară au anunțat că vor reduce numărul de elevi în clase. Este posibil acest lucru la Iași?

- Doar dacă se modifică Legea educației, pentru că în forma sa actuală legea obligă utilizarea primei părți a zilei, adică dimineața, pentru învățământul primar și doar în cazuri excepționale, la gimnaziu, se poate folosi și învățatul în schimburi. Dar învățatul în schimburi nu cred că este cel mai mare deficit al educației. Se poate învăța în mai multe schimburi pe perioada zilei, astfel încât clasele să fie mai puțin aglomerate și cred că este o măsură bună. Cred că se va reuși în acest mod, printr-o normă didactică sporită, la niște salarii mai bune pentru profesori, deci nici aici nu văd un inconvenient. De regulă, unitățile noastre de învățământ sunt pregătite pentru a putea prelua lucrul în schimburi, având asigurate toate utilitățile necesare și pentru învățatul pe timpul serii. Dar cred că în cea mai mare parte unele dintre deficiențele aglomerației vor fi suplinite prin învățământul de la distanță. Probabil că unele materii care vor fi concentrate într-o anumită zi din săptămână și care permit învățarea de la distanță se vor petrece în această modalitate, urmând ca restul de materii să fie disipate pe parcursul celorlalte zile din cursul săptămânii, cu un număr mai mic de elevi.

„Nu cred în învățământul online. Se știe foarte bine că elevii au devenit performanți prin dragostea față de profesor, de cele mai multe ori, decât pentru materia pe care acesta o predă”

- Varianta școlii online este una de viitor?

- Este o posibilitate complementară... Eu nu cred în învățământul online. E părerea mea... Nu cred că afectivitatea pe care o poate transmite un profesor în legătură directă cu elevul său este aceeași cu motivarea pe care o aduce în contactul online. Se știe foarte bine că elevii au devenit performanți prin dragostea față de profesor, de cele mai multe ori, decât pentru materia pe care acesta o predă. Astfel încât, dacă dispare din educație acest element emoțional vom înregistra o gravă pierdere în evoluția sistemului educațional românesc.

- Unele școli din țară montează tuneluri, achiziționate de primării, pentru dezinfecție. Ați luat în calcul o asemenea variantă?

- Am luat în calcul mai multe variante în ceea ce privește controlul copiilor. Aceasta nu cred că este oportună. Din punctul meu de vedere, igiena și protecția sunt mai importante decât dezinfecția. Copiii nu vin infectați și infecția nu se transmite într-o modalitate atât de rapidă doar datorită hainelor. Problema cea mai importantă este contactul și igiena personală. Dacă aceste două lucruri sunt ținute într-o manieră rezonabilă, este mult mai eficient decât introducerea de tuneluri. Sigur, nu exclud nicio soluție care este pozitivă, dar nu cred că trebuie să exagerăm.

„Au trimis scrisori de intenție, pentru a participa la procedură, 19 mari companii, care s-au asociat și care vor să vină în competiția pentru Spitalul Regional de Urgență”

- Despre Spitalul Regional de Urgență nu se mai aude nimic... Când credeți că veți putea pune acolo prima cărămidă?

- Întâmplarea face că am avut, zilele trecute, o discuție la Ministerul Sănătății. Iașul, Craiova și Clujul au trecut prin etapele de evaluare și asta poate aduce pe tapet posibilitatea declanșării procedurilor de achiziție. Documentația tehnică pentru începerea lucrărilor este finalizată la minister, de aproximativ două săptămâni, consultantul lor - care este o firmă de mare prestigiu în domeniu - a terminat evaluarea tehnică a acestei documentații și în perioada următoare va fi declanșată procedura publică. Au trimis scrisori de intenție, pentru a participa la procedură, 19 mari companii, care s-au asociat și care vor să vină în competiția pentru Spitalul Regional de Urgență.

- Când apreciați că se va porni efectiv construcția?

- Cred că spre sfârșitul anului vom asista la posibilitatea semnării contractului de lucrări.

- Planul zonei Moara de Vânt cuprinde, pe lângă SRU, un stadion ultramodern, alte multe investiții private... Cât va trebui să investească municipalitatea acolo, în infrastructură, când și de unde?

- Infrastructura va reprezenta un cost destul de mare acolo. Noi am lăsat posibilitatea ca pentru toate obiectivele de importanță strategică națională partea de infrastructură să fie finanțată prin fonduri europene. Evaluările noastre pentru legătura dintre drumul european și aeroport sunt de 34 milioane de euro - numai pentru acest obiectiv. Utilitățile vor fi asigurate din două rezerve - o rezervă financiară va fi făcută prin asocierea cu furnizorul de energie electrică, care deja ne-a solicitat punerea la dispoziție a unei suprafețe între 3.000 și 5.000 metri pătrați pentru construirea unei stații de transformare electrică și se ia în vedere și posibilitatea de a aduce gazele naturale din rețele majore. Discuțiile au fost finalizate cu cei de la Distrigaz, iar celelalte utilități vor fi asigurate, din fonduri europene, de ApaVital, care are în programul de dezvolatre pe POIM rețeaua de canalizare pentru toată zona Moara de vânt – Spitalul Regional de Urgență. Deci, luate așa, pe bucăți, ele se pot ansambla fără un efort financiar major din partea Primăriei și se vor disipa între mai multe autorități.

- Pasarele suspendate în Podu Roș, stadion, sală polivalentă... pentru ce mare proiect se va împrumuta municipalitatea și când?

- Următorul care intră în listă este cel referitor la pasajele supraterane din Podu Roș. Discuția asupra finanțării acestui obiectiv a fost începută cu Banca Comisiei Europene, sperăm s-o ducem cât mai repede la îndeplinire. Pentru stadion și sală polivalentă încercăm să facem un mix între noi, Guvernul României și fonduri europene sau provenite din împrumut.

„Oportunitatea pentru utilizarea platformei Fortus vine din perspectiva post-COVID. Există intenția de relocare a unor industrii care până în momentul de față au activat pe platforme industriale din Orient sau Asia și cred că putem intra și noi în competiție”

- Oferiți facilități pentru repopularea platformei Fortus, va fi mutat acolo depoul de autobuze, prin zonă va trece chiar Șoseaua de Centură a Iașului, varianta Sud, blocurile noi se ridică pe fiecare palmă verde de pământ, aglomerând și mai mult totul... Nu e prea multă poluare pentru un cartier relativ nou al Iașului?

- Depinde foarte mult de tipul de activități. Zona în sine este una predestinată pentru activități industriale. Este adevărat că în proximitatea lor s-au făcut și alte proiecte de dezvoltare - chiar și un al doilea spital este în curs de finalizare acolo, dar în momentul de față tehnologiile s-au schimbat radical, astfel încât problemele de poluare pot fi ținute mult mai bine sub control. Oportunitatea pentru utilizarea acestei platforme industriale cred că vine din perspectiva post-COVID pentru că, așa cum se vede, există intenția de relocare a unor industrii care până în momentul de față au activat pe platforme industriale din Orient sau Asia și cred că putem intra și noi în competiție, pentru a asigura facilități. Zece ani fără taxe și impozite la autoritatea locală este totuși o facilitate! Dacă socotim un impozit de circa 1 la sută pe an înseamnă că în 10 ani ai fi plătit 10 la sută din investiția în aceste construcții. Așa, cei 10 la sută îți pot rămâne, să retehnologizezi, să-ți faci toate elementele de dezvoltare și să ajungi la un cost mai mic. Cred că este o propunere corectă față de viitorii noștri parteneri.

- Dacă tot veni vorba de poluare, ce posibilități există ca după măsurile de relaxare, după 15 mai, să reînnodăm vechile probleme generate de trafic?

- Sunt foarte posibile, pentru că s-a schimbat foarte mult paradigma în ceea ce privește utilizarea transportului public. Dacă până la COVID toți am marșat pe ideea că transportul public este calea unică de soluționat mobilitatea, se vede că nu este chiar așa. Transportul public va continua să persiste, la niște costuri mai mari, pentru că randamentul acestuia va scădea foarte mult prin neaglomerarea mijlocului de transport, dar va trebui să ne gândim ce oferim în schimbul diferenței de pasageri, pe care nu-i mai poți lua în autobuze sau tramvaie. Deci, va trebui să încurajăm transportul pe bicicletă, cu mopede, transportul cu alte mijloace nepoluante, vehicule electrice sau chiar mersul pe jos. Nu renunțăm la programul de instalare a celor 28 stații de încărcare pe raza municipiului Iași. Văd tot mai multe proiecte europene de finanțare a stațiilor de încărcare alimentate cu panouri solare, ceea ce înseamnă că perspectiva în domeniu se va duce tot mai mult spre vehiculul electric.

„Până nu vom reuși să punem o alternativă solidă pentru mobilitate nu vom mai putea să restricționăm nimic în privința vehiculelor poluante”

- Interzicerea vehiculelor poluante sub norma Euro4 mai este de actualitate?

- Nu s-a mai luat nicio decizie și cred că până nu vom reuși să punem o alternativă solidă pentru mobilitate nu vom mai putea să restricționăm nimic în privința vehiculelor poluante. Va trebui doar să găsim căile necesare prin care să putem încuraja mersul pe jos și deplasarea cu alt mijloc de transport nepoluant. Avem un plan pentru zona Canta – Păcurari prin care intenția noastră este de a destina părți din carosabil pentru biciclete și mopede, în sensul ca o bandă să rămână destinată acestui mijloc de transport, fără să mai subțiem din benzile laterale. Vor circula pe un culoar unic, pe care noi voiam să introducem transportul public, dar încercăm să introducem acum altă formă de transport. Având în vedere situarea geografică, nici acest lucru nu ne încurajează foarte mult, deoarece zona noastră, temperat-continentală, are o perioadă de iarnă de aproximativ trei luni iarnă intensă, care nu este favorabilă mersului pe bicicletă, deci lucrurile sunt destul de complicate și aici.

- Proiectul va fi extins, în cazul în care își va dovedi utilitatea?

- Este un proiect experimental gândit pentru că studiile pe care le-am preluat și noi, făcute de alții, din afara țării, scot în evidență foarte clar faptul că mersul pe jos este atractiv doar dacă obiectivul pe care ți l-ai propus îl atingi în primele 15 minute. Dacă n-ai reușit să-ți rezolvi problema în sfertul acela de oră, atunci vei apela la un mijloc de transport mecanic.

A consemnat Dan M.BREZULEANU