VIDEO - Mihai Chirica: „Iaşul are, de la an la an, o provocare suplimentară”

* dialog cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica

- Domnule primar, se pare că veţi miza, în acest an, pe un buget de 820 milioane de lei. E mult, e puţin? Ce se poate face cu banii aceştia la un oraş ca Iaşul?

- Nu e puţin, dar nici nu e mult, având în vedere că Iaşul este un oraş care, de fiecare dată, de la an la an, are o provocare suplimentară. Cu cât înaintezi în implementarea unor proiecte, cu atât îţi dai seama cât de multe lucruri ai în plus de făcut şi asta se simte zi de zi. Ai săpat făcând o axă principală de străzi, îţi dai seama că toate străzile care derivă din strada principală trebuie făcute şi ele... Pe de altă parte, comparativ, văzând ce se întâmplă în alte municipii, chiar şi în municipii mari, nu suntem foarte, foarte pesimişti în privinţa bugetului. Bugetul consolidat, sigur, nu este de fiecare dată bugetul pe care noi îl consumăm în favoarea municipiului Iaşi, având în vedere şi toate celelalte instituţii care fac parte din structurile deconcentrate ale noastre, dar vom încerca să drămuim bugetul cu măsură, să poată acoperi toate lucrările pe care ni le-am propus.

 

 

„Mizăm pe o implicare mai activă a populaţiei, a societăţii noastre, a ieşenilor”

 

 

 

- Ca în fiecare an, exceptând centrul, majoritatea străzilor, în special cele din cartiere, sunt pline de gropi, distruse... Care vor fi primele şantiere noi care se vor deschide în acest an?

 

- Este adevărat, însă străzile acestea sunt din ce în ce mai puţine. De câţiva ani am schimbat un pic strategia în acest sens, trimiţând investiţii majore în zonele de cartier. 80% din străzile pe care le-am abordat în ultimii trei ani sunt din zone de cartier, nu din zone centrale. Pe de altă parte, zona Bucium, zona Păcurari, mai nou zona Ţicău, zona Galata, zona Nicolina fac parte din obiectivele care vizează modernizarea unor străzi secundare. Zona Canta, zona Ciurchi, cartierul Tătăraşi, în ansamblul său, a fost abordat cu prioritate. Este adevărat, primăvara ne pune de fiecare dată probleme - şi cred că toată România şi este în aceeaşi situaţie, cu prezenţa gropilor în zonele cu asfalt vechi. Am spus-o şi o repet: odată cu terminarea sezonului rece vom avea foarte mult de muncă. Am lucrat şi în weekend-ul trecut, am fost prezenţi chiar cu echipe numeroase la stradă pentru a putea asfalta şi a curăţi străzile. Bineînţeles, anul acesta va fi unul mult mai bine organizat decât anii precedenţi, pentru că avem două structuri separate, una care se ocupă de comandamentul de iarnă, sub coordonarea Citadin SA, şi o alta care se ocupă de comandamentul de primăvară, sub coordonarea Salubris - una cu deszăpezirea, cealaltă cu curăţenia de primăvară. Mizăm pe o implicare mai activă a populaţiei, a societăţii noastre, a ieşenilor, astfel încât să finalizăm aceste acţiuni cât mai repede.

 

 

- Când vor începe lucrările la infrastructura străzilor prevăzute a fi modernizate în acest an?

 

- De săptămâna trecută, constructorii s-au apucat să facă investigaţiile pe strada Strugurilor şi stradela Strugurilor. Au început să săpe şi să verifice dacă are utilităţi, cum le fereşte, astfel încât să nu creeze probleme şi mai mari decât cele care sunt. Strada Strugurilor derivă din Tudor Neculai, e acelaşi lot de trei străzi... Apoi, s-a dispus punerea în executare a ultimelor lucrări pe şoseaua Naţională, pentru ultimul tronson, cel care face legătura cu Podul de Piatră şi, desigur, vom porni şi celelalte şantiere. De asemenea, am trimis o adresă comunei Miroslava, să semneze mai repede alături de noi protocolul privind rezolvarea accesului spre comuna Miroslava, să putem demara şi acele lucrări. Avem un pachet de străzi în zona Cazărmilor, zona Crucea Roşie, cum îi spunem noi, şi încă un pachet de douăzeci şi opt de străzi la proiectare, pe care în mai puţin de o lună le vom primi.

 

 

- În zona Aurel Vlaicu, Dancu sunt din ce în ce mai multe probleme cu străzile...

 

- Ţinem zona Dancu cât putem sub control. În acest sfârşit de iarnă am fost din nou acolo cu lucrările, chiar weekend-ul trecut. Face parte din programul de investiţii, documentaţia este finalizată, este în analiză şi aşteptăm să fie validată. Zona are o problemă ce ţine de lege, deocamdată - de la borna Iaşi pană la capăt sunt vreo 200 de metri şi trebuie să vedem cum reuşim să finanţăm şi această ultimă bucată. Ne-am văzut cu domnul primar săptămâna trecută şi căutăm o soluţie împreună.

 

 

- Câţi kilometri de străzi au fost finalizaţi în 2018?

 

- Practic şi fără să fiu subiectiv, în acest an finalizăm toate străzile începute în 2018, pentru că nici una nu a fost recepţionată şi mă refer şi la cele de tipul Teodor Paladi, Kogălniceanu, Ralet, strada Moşu, care începe acum, în primăvară, cele pe care le-am amintit până în momentul de faţă şi toată zona Bucium, unde sunt aproape douăsprezece străzi plus ce a rămas din Păcurari de finalizat, toate vor fi cu recepţie în acest an. Grosso modo cred că sunt peste 26 kilometri de străzi.

 

 

„Municipalitatea le va oferi ieşenilor, în acest an, exact ceea ce îşi doresc”

 

 

 

- Rezultatele consultării publice privind elaborarea bugetului local nu lasă loc de echivoc: ieşenii vor, în majoritate covârşitoare, infrastructură, fluidizare trafic, modernizare transport public... Ce le poate oferi municipalitatea în acest an din toate acestea?

 

- Exact ceea ce îşi doresc, pentru că cea mai mare parte din buget va fi canalizată pe fluidizare trafic, transport public şi mijloace de transport în comun. Aproape 80% din lista de investiţii se va duce acolo, iar restul spre sănătate şi educaţie.

- Surprinzător sau nu, ieşenii nu prea mai sunt interesaţi de unele aspecte altădată primordiale: locuinţe, locuri de parcare sau siguranţă publică. Dacă ar fi să ne referim doar la locurile de parcare, are Primăria în vedere un plan în acest sens, pentru decongestionarea anumitor artere principale, cel puţin?

- Cea mai rezonabilă măsură pe care o poţi aplica în rezolvarea locurilor de parcare este scăderea parcurilor auto şi favorizarea transportului de mare capacitate. Nicăieri în lume nu s-a putut altfel. A dispărut un pic presiunea, dintr-un motiv cât se poate de simplu - nu am permis transformarea zonei centrale în haos, nici nu ne-am transformat în nişte vânători de amenzi, pentru a aduce şi mai multă rigiditate în relaţia dintre noi şi posesorii de vehicule.

- Dezvoltarea Iaşului va depinde, se pare, tot mai puţin de Executiv în viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene. Va reuşi Iaşul să se dezvolte mai rapid în noua formulă sau va fi ţinut iarăşi în loc de orgoliile politice?

- Având în vedere ce s-a întâmplat în ultimii 25-30 de ani în această zonă, mai rău de atât nu se poate! Acest oraş nu a avut în nici o perioadă o atenţie deosebită din partea Executivului şi trecem în revistă şi perioada Simirad, şi perioada Nichita, şi mai nou, de patru ani de zile, perioada de când sunt eu primar. Când a avut Iaşul un aport de finanţare din partea Guvernului care să ne fi atras atenţia? Niciodată. Tot prin eforturi proprii, tot printr-o muncă dusă asiduu în vederea atragerii de fonduri europene şi printr-o economie cât se poate de strânsă asupra cheltuielilor, astfel încât să creăm resurse de dezvoltare, numai asa vom reuşi.

 

 

„Alianţa Moldova se Dezvoltă? Noi nu ne transformăm într-un guvern regional”

 

- Alianţa Moldova se Dezvoltă a trecut deja de chinurile facerii. Cu ce veţi începe, la modul concret, dezvoltarea acestei zone?

- Trebuie să aducem Alianţa Moldova se Dezvoltă exact acolo unde îi este locul şi legal şi moral. Noi nu ne transformăm într-un guvern regional şi nu vom încerca să preluăm sarcinile şi obligaţiile altor autorităţi publice, inclusiv a statului român prin Guvernul şi Parlamentul său. Vrem să devenim un partener real de analiză, de studiu şi de sprijin, în special pentru autorităţile statului şi cele ale Comisiei Europene, în sensul stabilirii celor mai rapide căi de implementarea a unor proiecte importante pentru Moldova: autostrăzi, drumuri rapide, extinderea reţelelor de furnizare de servicii publice, în special de gaze naturale. Este nevoie să abordăm din toate punctele de vedere problematica regiunii de Nord-Est.

- Primarii PSD din zonă sunt fie nemulţumiţi (cazul primarului municipiului Vaslui), fie nici nu vor să audă de Asociaţia Moldova se Dezvoltă, vezi cazul PSD-iştilor din Bacău, care califică alianţa drept „un exerciţiu de imagine şi de sorginte exclusiv liberală”. De ce nu au încăput social-democraţii în această construcţie?

- Nu a spus nimeni că nu au încăput, nu a spus nimeni că nu se mai poate înfiinţa încă o asociaţie, cu 7 sau 10 membri, iar la un moment dat să fuzionăm. Nu a respins nimeni în mod direct şi personal prezenţa oricărui partid. Cu mine nu a vorbit nici unul dintre cei care cred că sunt excluşi, deci este un aspect lipsit de fond. Singurii care au simţit nevoia de a se asocia cu noi sunt unii primari şi de origine liberală, şi din fostul Partid Democrat, dar şi ai PSD-ului, care au spus „da”. Atâta timp cât nu ne transformăm într-un vehicul politic de luptă, pe un front pe care nu-l putem prognoza astăzi, cu siguranţă vor veni să susţină demersurile noastre.

- Credeţi că Iaşul ar fi progresat mai mult, s-ar fi dezvoltat altfel sub o guvernare de dreapta? Îi vine Iaşului mai bine haina social-democraţiei sau credeţi că are nevoie de o nouă croială?

- A existat şi o guvernare de dreapta care a vitregit Iaşul, la fel ca şi guvernările de stânga. În ambele situaţii nu s-a întâmplat nimic rezonabil şi ar fi de-a dreptul minciună sfruntată să vină cineva să spună că pe vremea liberalilor era mai bine decât pe vremea PD-ului sau mai puţin bine decât pe vremea PSD-ului. Nu, de fiecare dată abordarea, din păcate, a fost aceeaşi, în condiţiile în care în anumite ipostaze am avut chiar pe o perioadă scurtă şi primul ministru. Nu a fost niciodată o abordare mai eficientă, dar asta nu ar trebui să descurajeze. Eu cred că o guvernare responsabilă, de orice culoare politică, este cea care trebuie să se potrivească Iaşului. Iaşul nu vrea să vadă alte regiuni sau oraşe sărăcite, nu vrea sa le vadă mai puţin dezvoltate decât este el. Iaşul nu vrea să se bucure de capra vecinului, ci pur şi simplu doreşte o abordare uniformă şi începem să socotim. Unde sunt cele mai multe stadioane din regiunile istorice ale României? Câte are Moldova? Să spună unul singur, care are mai mult de 10 mii de locuri construite în ultimii 30 de ani şi eu mă mut în oraşul respectiv din Moldova şi nici nu mai candidez la funcţia de primar, ca să nu-l sperii pe primarul care este acum acolo. Unde este sala de sport cea mai frumoasă din Moldova? Totul s-a concentrat în jurul actului de guvernare. Dacă în cea mai mare perioadă a timpului guvernarea s-a făcut de la centru şi mai ales dinspre zona de sud a ţării, acolo s-a construit stadion lângă stadion, sală de sport lângă sală de sport. A mai fost şi guvernarea domnului Boc, care a tras spre zona Ardealului două, trei obiective, în rest doar s-a cheltuit pe tot felul de chestiuni care nu au vizat dezvoltarea României!

 

 

„Iaşul va trebui să aibă un stadion modern”

 

 

 

- Se intenţionează construirea unei Săli Polivalente la Uricani...

 

- Nu mi se pare greşit, dar mi se pare eronat gândit. Este nevoie de o sală de sport la Miroslava cum este nevoie de o sala de sport şi la Valea Lupului, şi la Holboca... Dacă îi adunăm pe toţi cei care sunt acolo, cu căţel, cu purcel, nu pot să umple o sală de 15 mii de locuri. Şi în dimensionarea unor obiective sportive se foloseşte tot ştiinţa de cate, deci nu îşi permite să construiască o sală de sport de 15 mii de locuri Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Constanţa şi o să o facă cineva funcţională la Miroslava... Eu mă îndoiesc de pe acum. Este imposibil să ţii în stare de funcţionare o asemenea sală dacă nu poţi să îi asiguri numărul de spectatori necesari pentru a o amortiza. Aşa, să arunci cu banii ca în circul foamei din Bucureşti poţi să o faci oricând, oriunde, dar nu este eficient. Trebuie să gândeşti raţional ce îi trebuie Miroslavei, ce i se potriveşte Iaşului, ce i se potriveşte altei localităţi, indiferent unde se află ea în România.

 

 

- Cât priveşte ridicarea unui nou stadion la Iaşi...

 

- Iaşul va trebui să aibă un stadion modern. A devenit, să spunem, un obiect de investiţie de care Iaşul are nevoie ca şi cum are nevoie de staţie de epurare, de staţie de electricitate pentru furnizarea energiei electrice. La fel are nevoie şi de o infrastructură sportivă adaptată dimensiunii acestui oraş. Eu cred şi mărturisesc cu toată cunoştinţa mea de carte că nu putem aştepta la nesfârşit un guvern cât de cât aplecat asupra Iaşului, să vină să ne dea sală polivalentă şi stadion modern. Va trebui din acest an să le proiectăm şi să găsim finanţare noi, aşa cum se întâmplă peste tot în lume, dar bazat pe nişte principii economice clare, iar noul obiectiv construit să se poată şi amortiza.

 

 

A consemnat Dan M.BREZULEANU

 

• „Văzând ce se întâmplă în alte municipii, chiar şi în municipii mari, nu suntem foarte, foarte pesimişti în privinţa bugetului”.

• „Eu cred că o guvernare responsabilă de orice culoare politică este cea care trebuie să se potrivească Iaşului. Iaşul nu vrea să vadă alte regiuni sau oraşe sărăcite, nu vrea sa le vadă mai puţin dezvoltate decât este el. Iaşul nu vrea să se bucure de capra vecinului, ci pur şi simplu doreşte o abordare uniformă”.

• „Nu îşi permite Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Constanţa să construiască o sală de sport de 15 mii de locuri şi o să o facă cineva funcţională la Miroslava... Eu mă îndoiesc!”

• „Cred şi mărturisesc cu toată cunoştinţa mea de carte că nu putem aştepta la nesfârşit un guvern cât de cât aplecat asupra Iaşului, să vină să ne dea sală polivalentă şi stadion modern. Va trebui din acest an să le proiectăm şi să găsim finanţare noi.